Insulina și rezistența la insulină

                                                                                                                                                                                         Se vorbește mult în ultimul timp despre insulină , rezistența la insulină și rolul  acesteia din urmă în inițierea și perpetuarea, agravarea și dezvoltarea unor complicații de temut ale multor boli grave  : diabet, obezitate, cancer, infarctul de  miocard și accidentul vascular cerebral, insuficiența renală și cardiacă, etc. Lista este foarte lungă.

 

Insulina

Este un hormon foarte important, care este produs în pancreas. Ce este important de ținut minte : insulina este și un hormon de creștere. Pancreasul mai secretă și glucagon, care are acțiuni total opuse insulinei, dar și enzime pancreatice , care ajută în procesul de digestie al proteinelor, carbohidraților și grăsimilor pe care le mâncăm. Insulina și glucagonul sunt hormoni, enzimele pancreatice nu au rol de hormoni.

E foarte important să înțelegem ce face insulina în mod normal, apoi e foarte ușor de înțeles cum apar bolile induse de rezistența la insulina.

  1. Insulina scade glicemia, deoarece stimulează transportul și preluarea glucozei în celule, acolo unde glucoza ( provenită din carbohidrații pe care îi mâncăm) este folosită ca sursă de energie pentru nevoile de bază ale corpului ( respirație, activitatea inimii și intestinelor, stomacului, creierului , asigurarea temperaturii corpului, etc).
  2. Insulina stimulează depunerea de glicogen în ficat și mușchi. Glicogenul este glucoza de rezervă a corpului. Atenție, însă, corpul are o capacitate foarte limitată de a stoca glicogen, restul de glucoză ,în exces față de nevoile corpului,  fiind transformat în GRASIME.

3. Insulina stimulează sinteza de proteine, de aceea este vitală pentru creștere și dezvoltare.

 

 

 

 

4. Insulina se opune formării de glucoză din alte surse deât  carbohidrați, proces numit gluconeogeneză.  Adică, din proteine și grăsimi. Dacă organismul uman își pierde capacitatea de a sintetiza glucoza din alte surse , atunci intervine decesul, deoarece nu se poate menține glicemia necesara pentru buna funcționare a celulelor care nu pot folosi corpii cetonici ca sursă de energie ( de exemplu, globulele roșii ). Corpul secretă în aceste condiții, care sunt specifice înfometării, celălalt hormon, glucagonul, care crește glicemia prin sinteza de glucoză din alte surse ( proteine și grăsimi ).

5. Insulina inhibă arderea acizilor grași și apariția stării de cetoză nutrițională.

Insulina este privită acum mai mult ca hormonul care depune rezerve ( de glucoză și grăsimi) , iar efectul de reglare al glicemiei este văzut ca un efect secundar, și nu primar . Este o teorie relativ nouă, dezvoltată pe baza observațiilor practice că  rezistența  la insulină este răspunzătoare de apariția obezității  și diabetului de tip 2 în proporții epidemice. Se dezbate încă problema.

Rezistența la insulină 

Să începem cu o imagine care indică efectele și bolile cauzate de rezistența la insulină.

E vorba de o paletă largă de boli care, practic , afectează orice parte a corpului.

Date recente arată că insulina și rezistența la insulină au un rol important în dezvoltarea cancerului , deoarece insulina este un hormon de creștere care ajută , din păcate , și la dezvoltarea și proliferarea celulelor canceroase.

Obezitatea și diabetul sunt descrise ca boli care măresc de 2-4 ori riscul pentru apariția cancerului.

Hipocrate, considerat părintele medicinei moderne, a spus cu circa 400 de ani înainte Hristos un adevăr care este valabil și în ziua de azi ( remarcabilă clarviziune):

Dar, cum ajungem să fim rezistenți la insulină ?

Răspunsul stă în obiceiurile noastre alimentare greșite. Prea multe mese pe zi, cu gustări între mesele principale, cu prea mulți carbohidrați  și prea multe alimente procesate și rafinate , care nu mai au nici o valoare nutritivă.

Noua teorie legată de rezistența la insulină este următoarea: celulele corpului sunt suprasaturate cu glucoză ,  pentru că mâncăm prea mulți carbohidrați față de necesitățile bazele ale corpului.  Insulina încearcă să împingă excesul de glucoza din sânge în celulele deja supraîncărcate  , dar celula refuză să preia mai mult , se închide și devine rezistentă la insulina ( vă spuneam în alt articol că insulina este cheia care deschide celula , astfel încât glucoza să intre în celulă ).

În aceste condiții, glucoza rămasă în sânge duce la creșterea glicemiei și diabet , și se depune ca grăsime, conducând la apariția obezității .

Tu te simți mereu obosit și flămând și, ce faci ?..…Te duci să mai mănânci niște carbohidrați.

Totul devine un cerc vicios.

Totul depinde doar de tine ca să rupi acest cerc vicios.

Așa  că :  ” Eat the butter ” este noul principiu de stil de viață alimentar.

Imaginile sunt încărcate din aplicația gratuită “Image Search Man ” , care pune la dispoziție infograme de pe următoarele site-uri:

http://www.doctorulzilei.ro

http://www.medtorrents.com

http://www.assignmentpoint.com

http://www.srticles.mercola.com

http://www.enarahealth.me

http://www.pinterest.com

http://www.diabet-si-nutritie.ro

http://www.eatthebutter.org

www.drewbsirdfitness.com
www.intranet.tdmu.edu.ua
www.70goingon100.com

1 thought on “Insulina și rezistența la insulină

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: