Ce semnifică ” macroza ” din dieta keto ?

                                                                                                                                                             Spuneam într-un articol anterior că dieta ketog nu este doar o simplă dietă, ci este un stil de viață care are la bază aspecte foarte științifice legate de metabolismul principiilor alimentare în corp, are reguli stricte impuse de aspectele biochimice specifice activității celulare, de activitatea noastră cotidiană, fizică și psihică. Nu e doar așa: ” De mâine nu mai mănânc carbohidrați și bag cu polonicul grăsimi “. Nu, nu !

 

În dieta keto se vorbește despre macroză și de indicele keto ( despre indicele keto voi detalia în alt articol ) . Dacă  se ignoră principiile macrozei keto , dieta nu dă rezultate pe termen lung, ba chiar se poate întâmpla să te îngrași, să intri în platou, ,  să nu obți nici un rezultat, să nu atingi starea de cetoză decât cu gândul. Asta devine extrem de frustrant, iar frustrarea duce la abandon.

Macroza este prescurtarea cuvântului ” macronutrienți”.

Macronutrienții sunt substanțele necesare pentru supraviețuirea unui organism viu. Aici se înscriu :

  1. Carbohidrații
  2. Grăsimile
  3. Proteinele

Să amintim un pic și de calorii.

Prin arderea a 1 gram de proteină sau carbohidrat  se eliberează 4 calorii.

Prin arderea a 1 gram grăsime se eliberează 9 calorii.

 

Acești macronutrienți au un impact diferit asupra producerii de corpi cetonici, deoarece au efecte diferite pe stimularea secreției de insulină, hormonul secretat de pancreas , care inhibă producerea de corpi cetonici.

Cu alte cuvinte, cu cât vei avea o pondere mai mare de macronutrienți care stimulează secretia de insulină, cu atât mai greu va fi să atingi starea de cetoza, adică, cu atât mai greu va fi să scazi în greutate ( sau să beneficiezi de celelalte avantaje ale cetozei ).

Grăsimile sunt în proporție de 90% cetogenice  și 10 % anticetogenice , aceasta din urmă datorită unei cantități mici de glucoză care se eliberează când sunt metabolizate de către ficat.

Proteinele sunt circa 46 % ketogenice și 54 % antiketogenice ( de aici riscul de a ieși repede din cetoză daca se consumă cantități prea mari de proteine ) , efectul antiketogenic datorându-se stimulării secretiei de insulină de către unii aminoacizi ( care intră în compoziția proteinelor complexe pe care noi le mâncăm).

Carbohidrații  sunt în proporție de 100 % antiketogenice, deoarece provoacă eliberarea unor cantități mari de insulină, ca răspuns la creșterea glucozei/zahărului din sânge, cu blocarea totală a sintezei de ketone.

Corpul are nevoie de proteine pentru a menține starea de sănătate a mușchilor ( și , nu uitați  că și inima este un mușchi 💟 ), deci o dieta bazată numai pe grăsimi nu este compatibilă cu noțiunea de ” stil de viață “.

Vă mărturisesc că de fiecare dată când am întâlnit termenul de ” cantități prea mari de proteine ”  am avut dureri de cap , deoarece nu înțelegeam deloc care este recomandarea medicală privind necesarul de proteine al unui adult pe zi. Sunt tot felul de informații pe net, care nu fac altceva decât să creeze și mai multe confuzii.

 

Am reușit , în cele din urmă, să găsesc o recomandare care mi se pare bazată pe măsurători obiective. Aceasta propune ca și cantitate de proteina / kg corp și pe zi astfel :

  • 0,8 g proteina/kg corp greutate a țesutului muscular si osos /zi la persoanele sedentare
  • 0,8- 1 g proteina/ kg corp greutate a tesutului osteomuscular /zi la persoanele cu activitate fizică ușoară
  • 1-1,2 g proteina/kg c greutate a țesutului osteomuscular și pe zi la persoanele care se antrenează susținut

Un instrument pentru calcularea masei de țesut osteomuscular găsiți aici www.calculator.net/lean-body-mass-calculator.html

Practic, masa osteomusculara reprezintă tot ce rămâne după ce se scade masa de grăsime a corpului ( se calculează, de asemenea, cu calculatorul de mai sus ).

 

Eu am calculat 1g proteină pe kg c de greutate corporală ideală ( conform recomandărilor actuale ) și pe zi. La început, până nu am intrat în platou am calculat doar maxim 20 g carbohidrați pe zi , neți. In rest, nu m-am uitat la calorii, proteine, grăsimi. Grăsimi la greu, carbi cât mai puțini. Și am avut rezultate foarte bune.

Carbohidrații nu sunt esențiali absolut deloc pentru supraviețuire, asa cum sunt grăsimile și proteinele. Acum , probabil că o sa mă întrebați: ” Bine, bine…..Păi, atunci cum menținem glicemia ?”

E foarte simplu. Corpul uman sintetizează glucoza din resturi de acizi grași (glicerolul care rezultă din metabolizarea acizilor grași în trigliceride și glicerol ) , precum și din anumiți aminoacizi ( O proteina este un lanț complex de aminoacizi ). Procesul se numește GLICONEOGENEZĂ ( sinteza de glucoză din produși care nu sunt carbohidrați ).

Așa a supraviețuit omul primitiv în zilele când nici nu se inventase cuvântul carbohidrați/ zahăr.

Macroza în keto poate avea următoarele aspecte :

  • 75% grăsimi, 20 % proteine și 5 % carbohidrați sau
  • 85 % grăsimi, 10% proteine și 5% carbohidrați

Prima situație este macroză care se folosește în mod obișnuit în keto. Cea de a doua are aplicații pur medicale, în anumite boli.

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.pinterest.co.uk

www.slideshare.net

www.pinterest.com

www.ketodash.com

www.medbio.info.

www.strongerbyscience.com

www.webcalcsolutions.com

www.chocolatecoveredkatie.com

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: