Ce se intampla in corp când postim

Ca sa înțelegem foarte bine ce se întâmpla când postim, trebuie, prima data, sa înțelegem foarte bine ce procese fiziologice, metabolice, hormonale  se produc atunci când mâncam, mai ales ca am fost dresați sa mâncam non-stop: ia micul dejun, nu uita de gustare, trebuie sa mănânci la prânz, apoi, sa ții cont de gustarea de după-amiaza și , obligatoriu, sa iei cina înainte de somnul de noapte. Cum Dumnezeu sa nu ne îmbolnăvim dacă dam corpului mereu ceva de făcut , plus ca e bombardat cu toate toxinele din produsele de îngrijire, de curățenie a casei, din aer, din mâncarea procesata și rafinata, super tratată, din fructele și legumele tratate cu ierbicide, pesticide, din apa etc.

 

Când mâncam introducem in corp carbohidrați, grăsimi și proteine. Glicemia creste , ceea ce duce la secreția de insulina. Insulina are ca scop sa stocheze glucoza , in principal in ficat, dar și in mușchi, sub forma de glicogen, astfel încât  in sânge sa existe glucoza doar cât sa corespundă unui cubuleț de zahăr. 

Dar , capacitatea de stocare a glucozei in ficat și mușchi este limitată, depozitul de glicogen din mușchi și ficat atingând un maxim posibil de circa 5oo grame. Acest glicogen este sursa de glucoza atunci când corpul nu mai primește carbohidrați, este “ cămara “ cu zahăr, glucoza , pentru zile “ negre “.

Cand aceasta capacitate de stocare a glucozei, provenita din carbohidratii pe care ii mâncam , și-a atins punctul maxim, restul de carbohidrați, glucoza se stochează sub forma de celule grase, numite celule adipoase sau adipocite. Astfel, grăsimile consumate la o masa , alături de carbohidrați, nu sunt metabolizate in vreun fel, ci sunt direct stocate ca atare , in celulele adipoase. Proteinele participa la procese complexe , care nu fac subiectul acestui articol.

Deci, ce se întâmpla când postim ?  Pai, sa gândim in ordine inversa.

  • nivelul de insulina scade, deoarece nu mai exista aport alimentar de carbohidrați , ceea ce duce la  declansarea de  semnale  ce transmit corpului ca e timpul sa apeleze la rezerve pentru a asigura energia necesară funcționarii diverselor organe și sisteme ale organismului .
  • incepe arderea glicogenului, care este sursa de energie cea mai accesibila și cea mai ușor de folosit de către corp. Rezervele de glicogen din ficat ajung sa asigure energie pentru circa 24- 36 de ore. Apoi, corpul începe sa ardă grasime.

 

 

George Cahill, un expert in fiziologia postului, a definit etapele procesului  ingestie de alimente- post.

 

Acestea sunt : 

  1. Procesul de alimentație.( descris mai sus ).
  2. Procesul de digestie , de absorbție , de metabolizare a principiilor alimentare ingerate, care durează pana la 24 de ore ( înțelegeți ca atunci când mâncam masa după masa, și gustare după gustare, practic suprasolicităm , pana la epuizare toate sistemele organismului, nelăsându-se- i timp sa se odihneasca și sa se refacă ?! ). In aceasta etapa, dacă nu se consuma nici un aliment, se  inițiază utilizarea glicogenului stocat in mușchi și ficat.  Nivelul de insulina scade.
  3. Procesul de gluconeogeneza, care este un  “ talent “ deosebit al corpului  , ce consta in sinteza de glucoza din alte surse decât carbohidrați, adică din proteine și grăsimi. De aceea, in keto și postul prelungit nu se produce prăbușirea totala a glicemiei. Glicemia scade foarte mult, la valori considerate  hipoglicemice  ( hipoglicemie= scăderea glucozei din sânge ) , dar cei care postesc nu intra niciodată in coma. Interesant, nu !?
  4. Starea de ketoza se atinge după circa 48- 72 de ore de post. Acum începe arderea de grăsimi, proces stimulat de nivel scăzut de insulina din sânge.  In celulele de grasime sunt stocate așa numitele trigliceride, care sunt alcătuite dintr-o molecula de glicerol și 3 molecule de acizi grași. Când se produce mobilizarea grăsimilor din celulele adipoase , se descompun tocmai aceste trigliceride, proces in urma căruia se formează o molecula de glicerol și  3 molecule de acizi grași liberi. Glicerolul este folosit pentru sinteza de glucoza, prin procesul de gluconeogeneza descris mai sus . Acizii grași liberi sunt folosiți  ca surse de energie de către  de către majoritatea organelor din corp, dar, creierul nu poate folosi acizi grași liberi. Totuși, organismul uman este adaptat acestei situații, altfel nu am fi supraviețuit de-a lungul anilor.  Prin arderea acizilor grași se produc corpii cetonici, ketonele, pe care creierul adora sa le folosească.  Așadar, ketonele sunt deșeuri rezultate din arderea acizilor grași.
  5. Ultima faza este cea in care corpul  înțelege ca trebuie sa-și protejeze cel mai important constituent : proteinele. Cam după 5 zile de post  se produc cantități mari de hormon de creștere ( hormon antagonist insulinei ) , care se produce pulsatil in corp, hormon care  asigura cruțarea masei musculare și a țesutului conjunctiv , astfel încât proteinele constituente sa nu fie arse in procesul de gluconeogeneza. Energia necesară proceselor metabolice de baza este asigurata de arderea acizilor grași și utilizarea ketonelor . Glicemia este menținută cu ajutorul  gluconeogenezei  , care stimulează formarea de glucoza din glicerol, glicerol rezultat din descompunerea trigliceridelor din celulele grase din corp. Proteinele nu sunt folosite ca sursa de energie.

 

Asadar, când postești, “ te sucești “ . In loc sa arzi glucoza, arzi grăsimi. De aceea e un sentiment  deosebit sa te gândești : postesc și stau in canapea , la TV , și ard grăsimi ca motorul Diesel in funcțiune, dar, fără nici un efort. 👍😅

Este foarte logic ca așa se întâmpla. Gândiți-va doar ca omul din Paleolitic nu avea acces zilnic la mâncare, plus ca iarna și vânatul devenea dificil, și, cu toate acestea, noi am supraviețuit ca specie. 

 

Postul nu înseamnă starvitie , așa cum mulți interpretează greșit. Starvitia este atunci când te înfometezi fără voința ta, postul fiind o decizie  personală asumată, care se poate întrerupe  oricând îți dorești.

 

Daca te gândești sa postești, e bine sa iei legătura cu doctorul tău, cu nutritionistul, astfel  încât sa te poți informa asupra tuturor regulilor , pentru a nu te expune la riscuri periculoase pentru sănătatea ta. Citește, informează- te , întreabă, consulta-te și adresează- te medicului și experților in nutritie! Aceștia sunt, in acceptiunea mea, pași extrem de importanți pentru un efect maximal al postului asupra stării de sănătate și de bine al corpului.

Mancarica de cârnați de casa cu brocoli și salata de ardei gras

Mai aveam prin congelator niște cârnați făcuți de noi, in casa. M-am gândit intr-o zi ca as putea compila niște meniuri keto care sa conțină acest ingredient delicios. Zis și făcut !

Cantitățile sunt pentru 2 portii.

Conținut in carbohidrați pentru o portie : 12,6 g ( reprezintă conținutul total de carbohidrați, conținutul net fiind de 7, 3 g ).

Dificultate : ușoară .

Valori nutriționale

  • Total carbohidrați 12, 6 g
  • Fibre 5,3 g
  • Grăsimi 113, 9 g
  • Proteine 55,9 g
  • Energie 1294 kcal

Ingrediente

  • 550 g cârnați de casa
  • 250 g brocoli
  • 50 g ghee/unt/ ulei de cocos
  • 120 g ardei gras roșu
  • 1 lingura ulei de măsline ( 14 g )
  • 1 lingura ulei de avocado (14 g )
  • 2 linguri oțet de mere
  • Sare și piper, după gust

Mod de preparare

  1. Prajeste carnatii in cuptor la 250 grade pana când capătă o culoare maronie , frumoasa. Lasa-i sa se răcească ( ii poți pregăti cu o zi înainte, dacă vrei ).
  2. Taie apoi carnatii in bucăți mai măricele ( sau felii subțiri , cum îți place ).
  3. Spală brocoli și rupe- l in buchetele.
  4. Topește grăsimea aleasa intr-o tigaie și adauga brocoli. Caleste câteva minute ( eu călesc , poate, 1 minut jumătate, pentru ca îmi place așa, mai crud ,crocant, procesul de călire nefăcând altceva decât sa îmi aducă grăsimi ).
  5. Asezonează cu sare și piper și scoate pe o farfurie, alături de carnatii tăiați.
  6. Taie apoi ardeiul in fasii subțiri, pune- l intr-un vas și fa o vinegreta din uleiuri cu oțetul de mere, toarnă peste ardei, asezonează cu sare și piper.

Unt de cocos home made

Tot ce e facut cu manuta ta, e lucru sfânt, asa ca, din ciclul home made , astăzi am preparat unt de cocos.

Simplu de pregătit, keto până în cel mai mic lanț de acizi grași, cu un indice keto de 2 , untul de cocos se poate folosi ca atare, în bombe de grăsime,la deserturi, sau alături de alte unturi din nuci , ciocolată de casă.

Ai nevoie de 200 g fulgi de cocos sau cocos măcinat. Eu obișnuiesc să îi prajesc putin înainte, la 175 grade, timp de 2- 4 minute ( controlez mereu situația, ca să nu se ardă) , deoarece , astfel, își accentuează aromele , plus ca toate grăsimile conținute sunt mai rapid absorbite.

Valori nutritionale pentru 100 g unt de cocos

  • Total carbohidrați 27 g
  • Fibre 17 g
  • Grăsimi 68 g
  • Proteine 6,7 g
  • Energie 690 kcal

Ingrediente

  • 200 g fulgi de cocos sau cocos măcinat prăjit

Mod pe preparare

Pune ingredientul în blenderul dotat cu cuțitul și începe să mixezi. Eu folosesc viteza cea mai mică.

În timpul procesului de mixare, cocosul are tendinta sa se acumuleze pe pereții laterali ai vasului , asa ca, din când în când, opreste motorul si, cu ajutorul unei spatule sau linguri , împinge conținutul de pe margine, către centrul blenderului.

Mixează până obții o pasta grasă, fină, omogenă.

Da la frigider. Rezista foarte bine si la temperatura camerei până la 3 luni.

Be keto Be happy 😃 !