Chiar sunt esențiali carbohidrații pentru supraviețuire ?

                                                                                                                                                                     Dieta keto sau, mai bine zis , stilul de viață keto, nu este un concept chiar așa de nou cum ar părea. Își are rădăcinile de prin anii 1920 , are ca bunică dieta Atkins și ca verișoară  ,faza 1 a dietei Montignac.

Există multe tipuri de diete și adepții  fiecarei diete în parte pot apela la argumente care să susțină  beneficiile dietelor lor favorite,  dar se pare că dieta keto (și LCHF ) începe să se detașeze ,  câștigând un loc fruntaș în strategiile de tratament dietetic, în ameliorarea, prevenția  sau favorizarea ameliorării multor boli.

Am fost învățați să mâncăm carbohidrați, cât mai mult și cât mai des. Argumentul suprem era că creierul nu poate trăi fără glucoză.  Cei care țin keto și sunt adaptați keto știu  bine și simt efectele corpilor cetonici asupra creierului: sunt dintre cele mai pozitive efecte. Atunci se naște întrebarea : chiar are nevoie corpul de carbohidrați? Sunt ei esențiali  pentru viață , ca și aminoacizii sau acizii grași esențiali ?

Cele mai bune răspunsuri la provocările vieții le găsim înpropriile experiențe, deși părinții încearcă mereu să ne învețe din experiențele lor. Așa și eu ! Am învățat din experiențele mele și, o parte din ele, cele legate de keto, vi le împărtășesc și vouă aici.

Azi, un nou episod .

Spuneam cândva că lucrez ca medic , fiind răspunzătoare de diabetul zaharat, iar , mai nou, si cu stroke-ul ( accidentul vascular cerebral ). Datorită faptului că am de-a face cu diabetul, primesc mereu vizite de la firme care produc pompe de insulină și așa numitele sisteme de măsurare continuă a glicemiei.

Acestea din urmăsta sunt niște  senzori care se monteaza pe braț   sau abdomen , care citesc în orice secundă a zilei glicemia, pacienții nemaifiind ( nu sunt sigură că am scris corect cuvântul) să se înțepe  mereu în degete pentru control. Exista app-uri care se pot instala în telefon și care permit citirea constantă și accesul  permanent  la valorile și curbele glicemiei.

Deunăzi am primit vizita unui reprezentat care a zis că ar fi bine pentru mine, ca medic de diabet, să experimentez ce experimentează pacientul cu diabet când folosește un astfel de senzor.Adica, mi-am instalat un senzor pe braț , senzor cu o durată de viață de 10 zile, am instalat app-ul de citire și am inițiat experimentul.

În timpul acestui experiment nu mi-am controlat corpii cetonici, nu asta m-a interesat, ci efectele postului meu cu o singură masă  pe zi asupra glicemiei, momentele când deveneam hipoglicemică,  ce simptome urma să am în caz de hipoglicemie, cât de repede se instaleaza hipoglicemia în timpul postului și cât de repede o corijeaza corpul prin mecanisme compensatorii.

Așadar, baza e : mănânc o singură dată pe zi, cina, în jur de ora 17.00-17.30. Apoi e post total, dar îmi  iau suplimentele. De ce amintesc asta? Deoarece unele pot conține urme de glucoză și a fost important pentru mine să văd dacă vreun supliment îmi crește glicemia ( apropos de asta! Am testat glicemia înainte și după ce am băut  un pahar cu apă cu o lingură de stevia   pe care am cumparat-o de pe Amazon, dată ca marfă pură , cu un preț pe măsură . De ce am făcut asta? Pentru că era ceva ce nu se potrivea, făceam glicemii prea măricele când foloseam stevia pe nemâncate. Guess what !!! Glicemia mi-a crecut cu 25%….OMG ! AM DEDUS CĂ EXISTĂ ZAHAR SAU ALT CARBOHIDRAT ADĂUGAT ÎN STEVIA ȘI , ULTERIOR, AM ȘI CITIT CĂ SE PRACTICĂ AMESTECUL STEVIEI, SĂRII DE BUCĂTĂRIE CU ZAHĂR. Așa că, aveți grijă !  )

Să revenim la subiect !

-glicemia de dimineață , dupa postul de noapte (obisnuiesc să mă trezesc la ora 5.00, așadar , după 12 ore de post), a fost in jur de 80 mg/dl. În timpul noptii am decuplat conexiunea dintre  senzor și telefon , pentru că mă trezea mereu din somn cu alarma de glicemie mică ( am uitat să spun că acest sistem de măsurare a glucozei are sistem de alarmă pentru glicemie prea mica sau prea mare ). Cu toate că făceam hipoglicemii noaptea, nu s-a întâmplat să îmi fie rău, să nu mă mai trezesc ( dovadă că pot scrie acum ), să am vreun simptom. Somnul meu a fost dulce ca a unui bebeluș, iar a doua zi nu eram deloc obosită .

– în cursul zilei , în jur de ora 14.00 (adică după 21 de ore de post ) glicemia îmi scădea la 50-60 mg /dl, așadar, clar hipoglicemie. Telefonul/sistemul țipa  că să fac ceva! Cum mă simțeam eu ? Absolut minunat! Creierul era superconcentrat, atent, lucra perfect în modul multitask, eram copleșită  de bucurie, bunăvoința, zâmbete, fericire, stări pozitive. Chiar mi s-a întâmplat să îmi zboare câte ceva din mână și reflexele au fost atât de ascuțite , încât prindeam totul din aer. Dura aproximativ 3-5 minute ca organismul să își îndrepte singur glicemia prin secreția hormonilor contrainsulinici : glucagonul, hormonul de creștere, cortizolul, adrenalina, fără ca eu să fi luat vreo masura, fără ca eu să mananc ceva.

Concluzia : hipoglicemia e o stare frecventă  când postești , este nepericuloasă ( nu vorbim aici despre cei care se tratează cu insulină  datorităsta unui diabet ), corpul având propriile mecanisme de a produce glucoza atât cât ii trebuie, cât se cere, și nimic mai mult. Această  glucoză se produce prin arderea acizilor grași ( cu producerea de corpi cetonici ) și prin sinteza de glucoză din aminoacizii proveniți  din proteine. Acest proces se numeste gliconeogeneză, adica sinteza de novo de glucoză , din produși care nu sunt carbohidrați.

– în restul zilei, glicemia era în jur de 70-80 mg/dl, crescând la 90-100 mg/dl către ora cinei, în funcție de ce mâncam și de cât mâncam.

Carbohidratii nu sunt esențiali pentru supraviețuire. De asta adepții stilului carnivor, precum și animalele carnivore, nu mor niciodată din lipsă de carbohidrați.

*** Consultați-vă întotdeauna cu un medic și un specialist în nutriție când vă decideți  să faceți schimbări în stilul vostru de viață și alimentație. Nu faceți ceea ce citiți pe net sau aici, la mine în blog, fără să vă aflați sub supraveghere medicală. Eu povestesc doar din experiențele mele, dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă riscați viața făcând ce am făcut eu. Informațiile puse la dispoziție de către mine nu reprezintă sfaturi medicale sau metode de tratament, nu vin să înlocuiască contactul cu cadrele medicale de specialitate, nu sunt făcute să stabilească vreun diagnostic. Reprezintă doar suma experiențelor mele și ale propriilor păreri, nu sunt opinii medicale.

Be keto Be happy !

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: