Cum să gătești cu grăsimi și uleiuri fără a deveni toxic pentru tine

Subiectul  grăsimi   este de foarte multă vreme în centru atenției. Iar de când cu ” moda”  LCHF/keto, subiectul s-a actualizat, existând o explozie de informații pro și contra consumului   de grăsimi saturate , argumentate științific sau nu.

Nu îmi propun să găsesc răspunsuri care să reprezinte noua regula. Nu dețin adevăruri universal valabile. Doar prezint diverse informații, încerc să le susțin cu argumente științifice, și fiecare dintre voi poate decide ce e corect sau nu, ce e sanatos sau nu.

În urma cu 2 ani am încercat să ținem LCHF. Nu m-am documentat, nu am citit nimc. După 3 saptamani, dupa ce scăzusem în greutate vreo 4 kg și  am micșorat cureaua de la pantaloni cu o gaură, am abandonat. De ce ? Pentru că am zis că nu e normal să mănânci atâtea grăsimi ( așa suntem dresati să gândim ), că nu e normal să nu mai mănânci fructe ( deși eu mâncam un fruct o data la 6 luni ). Eșecul si abandonul au  venit ca rezultat al ignoranței mele . Nu am citit nimic despre LCHF, nu m-am documentat și am continuat  să cred teoriile care mă aduseseră  în situația în care eram obeză și hipertensivă.

După un an, am început keto. Dar, atunci, m-am băgat adânc în știință, am citit, m-am uitat pe studii, povești adevărate de succes, am urmărit cu mare interes orice documentar video de pe You Tube. Ce s-a întâmplat ? Am ajuns să creez acest blog.

Grăsimile periculoase

Aici se înscriu uleiurile hidrogenate sau parțial hidrogenate, grăsimile trans și uleiurile vegetale care râncezesc ușor , sunt asociate cu inflamația celulelor, ceea ce duce la cancer, oboseală cronică, sindrom metabolic, toxicitate la nivelul creierului. Amintesc aici  margarina, uleiurile din semințe de orice fel, uleiul de palmier supus produselor de hidrogenare ( de asta vă rog mereu să studiați etichetele produselor pe care le cumpărați ).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3247279/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/6423271 

Uleiurile se pot obține prin presare mecanică sau pot fi extrase chimic.  

Procesul de extracție chimică implică utilizarea de solvenți toxici care, la rândul lor, acționează negativ și pe uleiurile in sine, nu numai că solvenții in sine sunt toxici. Pentru a îndepărta acești solvenți, uleiurile trebuie tratate agresiv , ceea ce le afectează  structura și mai mult. La modul negativ. Acesta este cazul tipic al  uleiurilor atlete pe rafturile magazinelor.

 

Uleiurile marcate ca și produse rafinate natural se vor oxida mai puțin în timpul preparării termice decât uleiurile nerafinate, deoarece primele conțin cantități mai mici de polifenoli care sunt foarte sensibili la căldură. In schimb, uleiurile nerafinate sunt mai bogate în substanțe nutritive și oferă o protecție mai buna împotriva oxidării in corp, dar sunt foarte sensibile la căldură.

Acum, un pic de amănunte importante. Există uleiuri saturate, mononesaturate și polinesaturate. Aceasta calitate , de ” saturare ” conferă un comportament diferit al acestor grăsimi. în timpul proceselor de prelucrare termică , ceea ce înseamnă și potențial toxic diferit.Sau, netoxic.

Uleiurile saturate și mononesaturate se comporta mai bine la căldură decât cele polinesaturate.

Cele mai multe grăsimi saturate se găsesc în carne și derivatele din lapte. Dar, ca întotdeauna, există și excepții. Uleiul de cocos este o grăsime saturată derivată din vegetale.

Grăsimile mononesaturate se găsesc în procent mare in nuci și uleiul de măsline.

Grăsimile  polinesaturate ( o sa le găsiți sub prescurtarea PUFA  în diverse texte ) se găsesc în multe alimente. Vedetele acestei clase sunt omega 3 , care sunt foarte sănătoase până le încălzești. Cantități importante de omega 3 găsești în carnea de pește și uleiurile vegetale. Dar, problema e că uleiurile vegetale pe care le găsești pe rafturi sunt deja oxidate până la limite extrem de periculoase pentru corp, datorită proceselor de prelucrare a semințelor din care se obțin uleiurile. Dacă tu le mai și pui in tigaia în care gătești o mâncare prin prelucrare termică, procesul de oxidare devine ca o bombă Hiroshima în corpul tau, provocând leziuni inflamatorii extrem de intense , leziuni care stau la baza tuturor bolilor ( vezi linkurile de mai sus către studii științifice care dovedesc această ultimă afirmație ).

 

Acum știu că vrei sa termini de citit articolul zicandu-ti: ” Hai, lasă-mă, că nu am timp să stau să aprofundez  in magazin care e saturat, care nesaturate, care mononesaturat sau polinesaturat ! “. Eu incerc să îți vin in ajutor cu aspecte extrem de practice.

Uleiuri care rezista la temperaturi foarte înalte ( 400 grade și peste ) care pot fi folosite în siguranță pentru gătit / prăjit:

  • Uleiul de avocado
  • Uleiul de migdale ( doar cel marcat ca rafinat in mod natural )
  • Uleiul de cocos
  • Uleiul din semințe de struguri ( doar cel marcat că rafinat natural )
  • Uleiul de macadamia
  • Uleiurile de alune, susan, floarea soarelui ( doar cele rafinate natural )

Uleiuri  care rezista la temperaturi medii  de 350-400  grade și se pretează să le folosești  la prăjit rapid, într-un interval de timp scurt :

  • Unt și ghee
  • Uleiul de cocos
  • Uleiul de măsline , de alune și nuci ( variantele rafinate natural )

Uleiuri care rezista la temperaturi foarte scăzute sau sunt sănătoase când le folosești in stare neprelucrata :

  • Uleiul de cânepă
  • Uleiul de pește
  • Uleiul din semințe de in
  • Uleiul de măsline extra virgin, nerafinat
  • Uleiul din semințe de susan , nerafinat
  • Uleiul din semințe de floarea soarelui, nerafinat

Păstrează la frigider toate uleiurile presate la rece și pe cel de cânepă.

 

Be keto Be happy !

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: