Eu și stilul de viață keto

Să combatem teoria caloriilor

Teoria caloriilor este , poate, una dintre cele mai greșite teorii in ceea ce privește  nutriția.  Este adânc înrădăcinată în mintea tuturor și sunt mulți cei care țin keto , dar continua să se teamă de calorii.

Poți citi și următorul articol legat de același subiect :  https://lacra.blog/2019/06/10/dieta-keto-caloriile-si-ingrijorarile-tale/

Ce susține teoria caloriilor ?

” O calorie este o calorie ” .  Punct. Simplu. Nimic mai mult. Adică, nu contează ce mănânci, o calorie va fi, la final, o calorie. Adică, nu contează dacă mănânci 100 g de broccoli sau 100 g de bomboane . La sfârșit,  caloriile rezultate din aceste 2 feluri de mâncare vor avea același efect asupra greutății. Nu că și vouă vi se pare ciudat ?

Aceasta teorie consideră corpul doar un motor a cărui scop să ardă tot ce primește și să producă energie, măsurată  ca și calorie.

Înțelegeți că nu este chiar așa. Nu trăim ca sa producem energie. Corpul   are ca scop să își conserve structura și să își asigure structuri noi, sănătoase. Organismul este un sistem biochimic extrem de complex . Orice proces metabolic și de digestie este condiționat de multi factori : enzime digestive sau enzime implicate în biochimia celulara, hormoni, sănătatea bacteriilor intestinale, vitamine și minerale , etc. In corp, fiecare din macronutrienți  are calea lui metabolică și energetică. Proteinele nu vor fi amestecate cu grăsimile și nici cu carbohidrații. Asta  spus în termenii cei mai simpli posibili.

Am sa incerc sa vă aduc argumente că teoria caloriilor nu stă deloc în picioare, cu exemple clare.

Diferitele alimente pe care le introducem în corp  urmează căi biochimice  diferite, unele din aceste căi metabolice pot fi ineficiente , ducând la pierderea de energie ( măsurată ca și calorii ).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15282028

 

Exemplul 1 :  glucoză vs fructoză

Le știm bine. Sunt zaharuri simple. Daca le raportăm la cantități echivalente, adică 1 g fructoză și, respectiv, 1 g glucoză, ele eliberează aceeași cantitate de calorii : 4 .

Dar, căile de metabolizare sunt diferite în organismul uman.  Total diferite.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20800122

In articolul din linkul de mai sus se demonstrează că metabolismul fructozei are  cel puțin 3 trăsături comune cu metabolismul alcoolului etilic in organismul uman, ceea ce nu e comun și pentru căile de metabolizare ale glucozei.

Glucoza poate fi metabolizată de toate celulele din corpul uman. Fructoza poate fi metabolizată doar de către ficat.

Caloriile din glucoza nu sunt egale cu caloriile din fructoză. De ce, o sa mă întrebi ? Pe ce te bazezi tu , Lacra, când afirmi asta? Să văd dacă o să reușesc să vă conving .

  • Ghrelina este hormonul foamei. Concentrațiile de ghrelina din sânge cresc când îți e foame și scad după ce ai mâncat. Există studii care au demonstrat că fructoza stimulează mai mult secreția de ghrelina decât glucoza. Așadar, intensitate mai mare a foamei. Și ? Cantități mai mari de alimente ca să potolești foamea. Deci, mai multe calorii decât în cazul ingestiei a cantități echivalente de glucoza.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15181085

  • Fructoza nu stimulează centrii sațietății din creier ( cu eliberarea de leptină, hormonul sațietății, care ne spune că am terminat de mâncat ) în aceeași măsură ca glucoza, ceea ce duce la o senzație scăzută de sațietate. Și, ce faci atunci ? Ori mănânci mai mult la aceeași  masă. Ori, mai târziu, că simți că ești în continuare flamand. Deci, mai multe calorii.
  • Consumul exagerat de fructoza conduce la sindromul metabolic. Aceeași cantitate de glucoza, ca så vorbim in termeni de calorii, nu determina același efect.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19381015

Concluzia : 2 tipuri de carbohidrați care, prin ardere, dau același număr de calorii au efecte diferite pe starea de foame și sațietate, adică la nivel hormonal și metabolic. Aceste aspecte sunt total neluate in calcul în teoria caloriilor.

Exemplul 2 : efectul termic ( de eliberare de energie, căldură ) al diverselor principii alimentare ( proteine, carbohidrați, grăsimi )

Fiecare macronutrien sau principiu alimentar urmează o anumită cale metabolică. Diversele cai metabolice pot fi foarte eficiente, ducând la eliberarea de cantități mari de energie din alimentele consumate( energie= calorii ) .  Altele sunt ineficiente, ceea ce face că alimentul sa elibereze foarte puține calorii. Cine comanda asta ? Structura noastră genetica care este influențată de epigene ( adică, factori externi), structura noastră enzimatica, hormonala, sănătatea bacteriilor din intestin, bolile pe care le deținem , etc. Sunt o mulțime de factori care influențează metabolismul.

Metabolizarea proteinelor este mai puțin eficientă decât calea metabolică urmată de grăsimi și carbohidrați. De ce ? Proteinele sunt structuri stabile, în care aminoacizii constituenți sunt legați între ei cu legături foarte puternice. Proteinele sunt structuri nobile, de aur, pentru corp. Pentru a beneficia de aminoacizii de structura, necesari oriunde în compoziția corpului, corpul  consuma multa energie pentru a descompune aceste proteine.

1 g proteina eliberează 4 kcal.

1 g carbohidrați eliberează 4 kcal.

Dar, corpul consuma din cele 4 kcal pentru a metaboliza  proteina. Deci, 1 g de proteina va necesita pentru metabolizare mai multa energie decât cea  eliberată. Așadar, caloria din proteina nu este egală cu cea din carbohidrați, deși, teoretic, conform teoriei caloriilor, ar trebui sa fie egale, nu?

Concluzia : caloriile din proteine nu duc la același nivel de risc de obezitate cași caloriile din grăsimi și carbohidrați, deoarece proteinele cer mai multa energie pentru metabolizarea lor, în comparație cu grăsimile și carbohidrații. Alimentele in stare naturala, neprocesate și nerafinate , necesita, de asemenea , mai mult consum caloric din partea corpului pentru metabolizarea lor, față de alimentele procesate.

Consumul de proteine duce la scăderea până la disparitie a apetitului, ceea ce te face să mănânci  și mai puțin.

Studiile demonstrează că proteinele sunt cele mai complete principii alimentare, in termeni nutriționali.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18469287

Dar,nu același lucru se întâmplă dacă mănânci o cantitate echivalenta de carbohidrați, nu ? Deși, conform teoriei caloriilor, 1 calorie egal cu o calorie. Iar 100 g proteina și 100 g carbohidrați eliberează același număr de calorii prin ardere. Parca nu prea mai exista semn de egalitate acum, când ne uitam la diverse  date științifice și la fiziologia corpului.

 

Dacă vei incepe să mănânci o dietă hiperproteică ,corpul va trece în modulul de ardere de grăsimi ( atenție, nu am zis hiperproteică  și high carb ),deci, vei scădea în greutate fără să ții cont de numărul de calorii sau mărimea porțiilor.

 

Exemplul 3: indicele de sațietate

Diversele alimente pe care le consumăm au efecte diferite asupra sațietății. În traducere libera : după consumul anumitor alimente, te vei simți mai repede sătul decât după consumul altor alimente. Adică, este foarte ușor să mănânci cantități foarte mari din anumite grupe alimentare, dar nu din toate.

E foarte ușor să mănânci 500 de calorii sau chiar și mai mult dintr-o înghețată , in timp ce va trebui sa te forțezi să mănânci același număr de calorii din broccoli sau ouă. Este un exemplu tipic că ceea ce alegi să mănânci are un impact major asupra numărului total de calorii pe care îl consumi in cele din urmă.

Există o mulțime de factori  care sunt luați în calcul în determinarea valorii de sațietate a unui aliment. Toți acești factori sunt măsurați pe o scară care a primit numele de   indice de sațietate.

 

http://ernaehrungsdenkwerkstatt.de/fileadmin/user_upload/EDWText/TextElemente/Ernaehrungswissenschaft/Naehrstoffe/Saettigung_Lebensmittel_Satiety_Index.pdf

 

Indicele de sațietate măsoară capacitatea unui aliment de a reduce foamea, de a creste starea de sațietate, ceea ce înseamnă reducerea ingestiei de calorii din alimente in următoarele ore după masă.

Practic: dacă mănânci alimente cu un indice de sațietate redus, te vei simți flămând o mai lunga perioadă de timp, ceea ce te va face să mănânci cantități mai mari de alimente.

 

Exemplul 4 ( ajungem la ce ne arde ): dietele lowcarb /high fat

Începând cu anul 2002 , peste 20 de studii științifice s-au ocupat să compare dieta tradițională low fat cu dietele low carb.

Toate rezultatele au condus la aceeași concluzie : dietele low carb contribuie la  o scădere în greutate de 2-3 ori mai mare decât dietele low fat.

De ce ? Pentru că dietele low carb scad  drastic apetitul, iar persoanele care adoptă un astfel de stil de viață nutrițional incep sa mănânce mai puține calorii , fără ca măcar să își propună asta.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17228046

Chiar daca celor două grupuri – low carb diet low fat- li se da să mănânce ace,asi număr de calorii , scăderea ponderală se produce tot în grupul low carb. Spune multe, nu ?

Exemplul 5: indicele glicemic

Ei, bine, daca în nutriție este greu sa se ajungă la un consens , exista , totuși, o părere unanim acceptată : carbohidrații rafinați sunt foarte periculoși.

Aici se face referire la :zaharurile supraadăugate precum sucroza și fructoză obținută din sirop de porumb, precum și făinurile și cerealele rafinate.

Carbohidrații rafinați nu mai conțin aceeași cantitate de fibre că cei aflați în stare nerafinat. Asta înseamnă că organismul nu va depune același efort pentru digestia lor. Practic, carbohidrații rafinați seabsorb extrem de rapid în sânge, chiar de la nivelul stomacului . Unde ar trebui să înceapă aceste proces?Ei, bine, digestia finala se produce, in mod normal, câteva etaje mai jos in canalul digestiv, adică , in intestinul gros. Adicătelea, carbohidrații rafinați scapă de digestia din duoden și intestinul subțire, precum și de cea din intestinul gros. Ceea ce duce la o creștere rapidă a glicemiei după ingestia lor.  Acești carbohidrați rafinați au un  indice glicemic mare.

Când mănânci alimente cu indice glicemic mare, glicemia creste extrem de rapid după ingestia acestor alimente. Se descarcă insulina, pentru a scădea glicemia. Glicemia scade rapid, ceea ce duce la senzație de foame după doar puține ore de la masa anterioară. Și  vei vrea sigur să mănânci tot high carb când glicemia scade. Ba chiar te amăgești ca ai  făcut hipoglicemie.

Jocul asta este ca un rollercoaster in materie de glicemie. Sus,  jos, sus, jos.

Consumul de alimente cu indice glicemic mic va duce la o digestie completă a acestora, până la nivelul intestinului gros, cu menținerea stării de sațietate pe o perioada mai îndelungată.

Așadar, caloriile din 100 g carbohidrați rafinați nu pot fi egale cu caloriile din 100 g carbohidrați nerafinați. Concluzia : caloriile nu sunt create egal într-un sistem atât de complex că organismul uman.

Procesele de metabolism și digestie nu reprezintă doar un joc cu focul în corp. Adică băgăm niste lemne ( reprezentate de macronutrienti ) in celule , le ardem și , ura, ăsta e scopul final. Nu ! Organismul arde o serie de produse pentru nevoi bazale ( ca să respiri, să menții activitatea creierului, să menții temperatura corpului, să funcționezi la toate nivelele ) , pentru a asigura o structură stabila a celulelor , enzimelor, fibrelor musculare, oaselor, hormonilor, sistemul imun, bacteriilor intestinale ,etc. Uneori- a se vedea cazul proteinelor- corpul are nevoie de mai multa energie pentru a metaboliza ceva, decât cea obținută prin arderea unui anume principiu alimentar.

Nu suntem motoare cu combustie internă. Suntem un sistem fiziologic, biochimic, bacterian, hormonal , extrem de complex.

O calorie nu este întotdeauna egală cu o calorie. Poate într-o ecuație cu o singura necunoscuta merge așa. Noi suntem un sistem de ecuații cu necunoscute multiple.

Be keto Be happy !

 

 

 

 

 

2 thoughts on “Să combatem teoria caloriilor

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: