Poate fi reversibil sindromul metabolic ?

Sindromul metabolic. Cea mai strălucitoare stea din domeniul nutriției, medical, farmaceutic, sportului cu scop terapeutic. Cel mai mare flagel al societăților cu dietă high carb. Cauza tuturor bolilor grave, cu mortalitate mare. Inclusiv cancer.

Ce înseamnă sindrom metabolic ? Simplu : rezistență la insulină , cu tot cortegiul de boli. Diabet de tip 2, ficat gras, trigliceride mari, obezitate, hipertensiune, boli de inima, paralizii.

Există o mulțime de medicamente care tratează aceste boli, dar, cine tratează cauza ? Pentru că bolile sunt efectul sindromului metabolic. Cauza sindromului metabolic-rezistența la insulină – cine o tratează ? Vei spune : sportul și mai puține calorii. Nu dezbat asta aici. Am scris în alte articole despre asta. Cu caloriile. Dar, da, stilul tău de viață poate ajuta ( sau nu ) ca tu să devii mai sănătos și mai puțin dependent de medicamente.

Rezistența la insulină înseamnă inflamație. Cum afli cam la ce nivel se află inflamația în corpul tău ?

Păi, vezi în primul rând cum te simți . Ești veșnic obosit, balonat, iritabil, ai coșuri, dureri de oase, îți sângerează gingiile când te speli pe dinți, nu te poți concentra, nu dormi prea bine , etc? Atunci ești ” inflamat “. Apoi, te poți duce foarte bine la medic să îți iei câteva analize care arată  gradul de inflamație : proteina C reactivă, glicemia și hemoglobina glicozilată/ glicată, grăsimile .

Suie-te și pe cântar! Măsoară-ți circumferința abdominală ! Și tensiunea arterială .

Da, știu, cei cu greutate normală se vor opri aici din citit. Am alte vești însă. Și cei slabi pot dezvolta sindrom metabolic. Grăsimea nu se vede în acest caz , pentru că e în jurul organelor din abdomen ( ” burtă ” ).

Despre keto se știe de mult, i se dedică studii științifice de mult timp. Să vedem ce știm .

  • Corpul uman este înzestrat cu ” flexibilitate metabolică “. Adică , va arde carbohidrați, dacă asta îi tot dai, dar, se adaptează rapid să ardă grăsimi când tu incepi să dai deoparte carbohidrații din farfurie. Proteine arde doar în cazuri foarte grave, de înfometare, când a epuizat orice altă resursă de energie.
  • Arzi grăsimi, produci deșeuri numite corpi cetonici. Aceștia sunt folosiți foarte bine de celulele corpului. Sunt câteva excepții, dar corpul își menține nivelul de glucoză din sânge , ca să trăiască toate celulele în pace și armonie: unele cu glucoză, altele cu corpi cetonici.
  • Nu mai există carbohidrați, scade secreția de insulină. Scade rezistența la insulină. Se conservă masa musculară.
  • Când o arzi pe grăsimi, intri în așa numita ” cetoză nutrițională “. Corpii cetonici sunt produși în ficat din acizii grași eliberați din depozitele de grăsime ale corpului. Corpii cetonici cresc :
  1. Când scade aportul alimentar de carbohidrați
  2. În perioadele de post alimentar
  3. În caz de înfometare
  4. În timpul unui exercițiu fizic intens
  5. În cazul lipsei totale de insulină  în diabetul de tip 1 ( atunci se dezvoltă o stare gravă numită cetoacidoză diabetică, total diferită de cetoza nutrițională ) .

Ceva mai mult despre corpii cetonici puteți citi in articolul următor : https://lacra.blog/2018/05/28/cetoza-si-corpii-cetonici/

 

Pancreasul produce 2 hormoni , cu acțiuni total contrare : insulina și glucagonul.

Insulina:

  • Scade glicemia.
  • Stimulează depunerea carbohidraților sub formă de grăsime.
  • Stimulează depozitarea glucozei sub formă de glicogen în ficat și mușchi ( forma de rezervă de zahar a corpului ).
  • Inhibă arderea grăsimilor, deci, inhibă cetoza.

Glucagonul :

  • Crește glicemia ( se folosește ca medicament în caz de comă hipoglicemică ).
  • Stimulează arderea glicogenului de rezervă.
  • Stimulează arderea grăsimilor, deci creșterea producției de corpi cetonici.

Organele care pot folosi corpi cetonici ca sursă de energie sunt :

  • Creierul
  • Partea exterioară a rinichilor
  • Inima
  • Mușchii scheletici

Corpii cetonici pot asigura 60% din energia necesară corpului. Restul de energie se obține prin producția de glucoză din substanțe care nu sunt carbohidrați, proces numit  gluconeogeneză ,  adică din molecule care rezultă din arderea acizilor grași ( glicerol ) și din așa numiții aminoacizi gluconeogenetici ( nu toți aminoacizii cunoscuți au capacitatea de a se transforma în glucoză ). S-a demonstrat că creierul are flexibilitate metabolică și se poate transforma dintr-un organ dependent de aportul de glucoză ( aproximativ 150 g/zi ) într-un organ care își poate asigura 2/3 din energie din corpii cetonici.

https://iubmb.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1080/152165401753311780

Cine depinde de glucoză în corp ?

  • Ficatul
  • Globulele roșii
  • O parte din celulele creierului
  • Porțiunea internă a rinichilor

De aceea , corpul și-a dezvoltat acest mecanism de a produce glucoză din altceva decât carbohidrați. Pentru că omul primitiv, strămoșul nostru, nu știa de cereale . El vâna și pescuia , poate mai mânca câteva boabe de prin tufișuri, și niște iarba de vreun fel, ca salată, dar asta nu îi asigura prea mulți carbohidrați. Plus că mai stătea și flamand, adică în post. Că avea și concurență la vânat. Mai venea câte un urs, tigru, știu eu ce dinozaur…..

 

Așadar, cetoza nutrițională înseamnă că tu, și doar tu, vrei sa intri in cetoză . Prin post sau scăderea cantităților de carbohidrați din alimentația ta. În cetoză se intră și în caz de înfometare, dar, asta nu mai este decizia ta, și nu se mai numește nutrițională.

Multe din efectele benefice ale dietei keto , în cazul sindromului metabolic , sunt atribuite acțiunii corpilor cetonici și capacității corpului de a deveni ” keto adapted ” ,  adică, de a schimba combustibilul.

Cum au definit pionerii în studiul dietei keto această dietă  ( Volek și Phinney ):

  1. Trebuie să fie ” well-formulated ” , adică , are o distribuție clară a procentului de macronutrienți din farfuria ta : 5-10/% carbohidrați ( < 20-50 g /zi ) , un aport de proteine adecvat ( 1-1,5g /kg c/zi ) și grăsimi până la sațietate.
  2. Cetoză nutrițională : corpii cetonici măsurați în probă de sânge , nu în aerul expirat sau urină : 0,5-3 mg/dl.

http://www.lifetime-weightloss.com/blog/2011/10/12/book-review-the-art-and-science-of-low-carbohydrate-living.html

Interesul pentru dieta keto ca și terapie medicală e vechi, de prin 1900 . De atunci se folosește în managementul epilepsiei. Ulterior s-a observat că ajută la ameliorarea sau remiterea simptomelor secundare multor afecțiuni ( găsiți multe articole despre asta în blog ).

Că scazi în greutate pe keto…..e bine stabilit. Tu, care citești articolul ăsta acum, probabil că , deja, ai experimentat acest beneficiu. Nu insist.

Dar, este demonstrat că o dietă cu atât de multe grăsimi poate să amelioreze profilul colesterolului tău ? Că, deh, ni s-a tot spus că grăsimea este dușmanul nostru. Păi, să vedem ce ne zice știința.

Keto poate :

  • Scădea nivelul trigliceridelor tale ( și vrei asta din tot sufletul tău ).
  • Normaliza colesterolul crescut.
  • Crește HDL ( colesterolul ” bun ” ).
  • Mări dimensiunea particulelor de LDL ( particulele de dimensiuni mici sunt periculoase, cele mari sunt prietenele tale ).

Studiu : 40 voluntari, 12 săptămâni de low carb ( % carbohidrați: grăsimi:proteine= 12:59:28 ).

Rezultatele studiului :

  • Scăderea trigliceridelor din sânge
  • Creșterea HDL, cu efecte mai vizibile la femei

Pentru doritori las linkul către studiu mai jos :

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19082851/

Studii sunt mult mai multe decât citez eu prin articole, dar nu vreau să te plictisesc cu ele. Doar amintesc câte unul care vine în sprijinul afirmațiilor mele.

Ce am dovedit până acum ? Că scazi în greutate și îți îmbunătățești profilul grăsimilor din sânge cu keto sau low carb. Jumătate din sindromul metabolic l-ai rezolvat. Să trecem la chestii mai serioase.

De mâine , la dietă !

Diabetul de tip 2 și rezistența la insulină

Mai multe găsești în articolul următor:

https://lacra.blog/2018/07/02/insulina-si-rezistenta-la-insulina/

Legat de aceste aspecte există numeroase studii. Rezultatele au dus către o concluzie clară : keto și LCHF scad rezistența la insulină, scad glicemia, ameliorează controlul diabetului, ba chiar scad necesarul de medicamente folosite contra diabetului. Las studiile să vorbească în locul meu :

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/6865776

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17447017

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0899900712000731

Bun! Ai scăzut în greutate, ai adus trigliceridele la normal, ești mulțumit că glicemia ta e perfectă, ai scăpat de niste pastile contra diabetului, poate chiar de insulină ( mă refer la tipul 2 de diabet, nu 1 , care este dependent de insulină toată viața ). Dar ai picat  pe gânduri , pentru că nu știi ce se va întâmpla cu ficatul tău gras ( steatoza hepatică nealcoolică ) când mănânci atâtea grăsimii. Păi, să vedem, zise orbul.

Să vedem cum e cu steatoza asta, care nu are cauză alcoolică, infecțioasă, medicamentoasă sau toxică. Nu ! E vorba de prea multe trigliceride care se acumulează în ficat.

Vei zice : păi, o să fie bine, că tocmai am demonstrat că îmi reduc trigliceridele cu keto sau low carb.

Ei, bine, contează și cât ai așteptat până să faci asta. Exista forme ușoare de steatoză hepatică, reversibile, și forme avansate , când ficatul se fibrozează și nu prea mai ai ce să recuperezi. Adică , celulele se transformă în ață. Iar din ață nu poți face celule din nou.

Studiile efectuate până în prezent au fost de dimensiuni mici, dar există și arată rezultate pozitive, dacă boala nu e prea avansată. În plus, nu au fost făcute studii legate de keto strict, keto nutrițional, ci low-carb.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3076656/

 

Acum, după ce ai tot citit atâtea studii, ce zici ? Merită să încerci ?

Nu ? Ok. Uită-te și pe articolul de mai jos. Poate te mai gândești și răzgândești.

Succes!

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6472268/

Be keto Be happy !

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: