De ce vrei să eviți oxalații

Cred că ai auzit, până acum, de oxalat și efectele dăunătoare ale acestuia asupra sănătății. Dar, din lipsă de timp, nu ai apucat să aprofundezi informațiile. Și, cine se teme de ceva ce nu se vede cu ochiul liber ? Asta până când faci o colică renală și ” naști ” extrem de dureros o piatră mică, și atunci vezi. Pentru că multe pietricele renale conțin oxalat. Dar, litiaza renală ( pietre la rinichi ) e doar o față a oxalatului.

Ce este oxalatul ?

Este o moleculă cu o structură chimică foarte simplă. Îi place să se atașeze de calciu, ducând la formarea oxalatului de calciu , și cristalizează în anumite condiții, inclusiv în țesuturile inflamate, lezate de o boală. Astfel, inflamația se accentuează și apare durerea . Cercetătorii au putut dovedi că cristalele de oxalat se ” strecoară ” prin cele mai mici breșe din membrana celulară , luând locul altor compuși care ar fi necesari pentru celule. Astfel, celula nu mai dispune de o serie de substanțe sau structuri. Oxalatul interferă cu acțiunea glutationului în celule. Glutationul este ” maestrul” antioxidanților ( puteți citi mai multe despre glutationului accesând linkul de mai jos ).

https://lacra.blog/2020/01/04/glutationul-regele-antioxidantilor/

Oxalatul reușește să pătrundă până în interiorul celei mai importante structuri genetice: ADN-ul. Când ADN- îl suferă modificări, atunci apar bolile grave și cronice.

 

De unde vine oxalatul ?

Oxalatul este prezent într-o mulțime de legume și fructe pe care omul le mănâncă. Se află în concentrații foarte mari în aproape toate semințele și nucile.

 

În mod normal, intestinul uman nu absoarbe  oxalatul din alimente , deoarece cea mai mare parte a oxalatului este metabolizat de către bacteriile intestinale și părăsește corpul când faci tu vizita ta obișnuită la toaletă. Deci, un intestin sănătos, adică, o floră intestinală sănătoasă, înseamnă un risc foarte mic ca oxalatul să ajungă în sistemul tău. Prin deducție simplă, un intestin bolnav , inflamat, cu reducerea critică a florei bacteriene sănătoase, va duce la crearea de breșe în peretele intestinal, breșe care permit absorbția oxalatului în sânge. Oxalatul va ajunge pe această cale în diverse celule și țesuturi bolnave, inflamate, se va depune și va stimula/ grăbi/ accentua procesul de inflamație și perpetuare a bolilor.

https://lacra.blog/2019/09/15/leaky-gut-sindromul-de-intestin-permeabil/

 

https://lacra.blog/2019/09/18/keto-lchf-si-sindromul-de-intestin-iritabil/

 

Cum devine oxalatul o problemă pentru tine ?

 

Atunci când totul funcționează că la carte, oxalatul nu ajunge în sânge. Când , însă, bariera intestinală are ” găuri ” , nu mai este intactă, oxalatul trece direct în sânge fiind transportat în tot corpul.Cum breșele din peretele intestinal nu se vindecă dacă tu continui sa trăiești și să mănânci la fel de toxic, ba chiar devin din ce în ce mai multe, pe zi ce trece, tu vei acumula din ce in ce mai mult oxalatul în corpul tău. E vreun motiv de bucurie ? No way ! Pe măsură ce concentrațiile de oxalatul cresc, oxalatul apare și în urină. Se numește oxalurie ( -urie= de la urină ).

 

Se poate sa ți se recomande o analiză de urină și să vezi în rezultat ceva de genul : ” oxalatul abundent ” sau, poate alta exprimare. Asta înseamnă oxalurie. Dar, din păcate, nu este o analiză pe care sa ne putem baza 💯% . Nu depistează pe toată lumea care are cantități mari de oxalatul în corp.

 

Și, ca și cum nu era suficient, chiar corpul tău produce oxalat. Mai ales când există deficit de vitamina B6 , magneziu sau vitamina B1.

 

Concentrații mari de oxalat se ating și în cazul consumului excesiv de vitamină C sau de fructoză ( zahărul din fructe ).

 

Cum eviți acumularea de oxalat ?

 

În primul rând, așa cum aminteam un pic mai sus, ai nevoie de o floră bacteriană intestinală sănătoasă și fericită. Aceste bacterii vor ” ronțăi ” oxalatul , transformându-l în compuși netoxici și nepericuloși pentru corpul tău. Cum îți vindeci intestinul ? Am lăsat un link mai sus .

 

Una din bacteriile intestinale care este mare vedetă este Lactobacillus acidophilus. Este o bacterie care ” adoră ” să mănânce oxalat. Dar, cum ce e prea mult strică, o cantitate prea mare de oxalat poate ” sufoca ” această bacterie. Cercetătorii cred că , poate, de aceea le este foarte greu persoanelor care consumă cantități foarte mari de oxalat să își asigure supraviețuirea acestor bacterii, în ciuda aportului de suplimente cu probiotice.

 

Exista acum o formă de probiotice care conțin Oxalobacter formigenes , bacterie care ” papă ” doar oxalat.

 

Datorită capacității sale de a se atașa de calciu și de a pătrunde în ADN ( structura noastră genetică ) , s-a încercat obținerea unui citostatic care să poată fi folosit împotriva cancerului. Medicamentul ( a fost scos de pe piață datorită reacțiilor secundare severe.

 

Te vei întreba, poate, de ce plantele produc oxalat . Păi, e un insecticid și antibiotic natural , adică, apără plantele  față de infecții și insecte.

 

 

Ca o completare : migdalele ( deci și făina de migdale, mult folosită în deserturile keto ) conține oxalat. Semințele de in ( ca și făina obținută prin măcinarea lor ) nu conțin mai deloc oxalați. E bine de știut, cred eu.

 

Be keto Be happy !

Comentariile sunt apreciate

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: