Experiment : glicemia, proteina și cetoza ( partea întâi )

Am scris multe articole despre experimentele mele personale.

În ultimul timp, de vreo 5 luni, am început să luăm în greutate , în condițiile în care am mâncat keto/ LCHF cu max 50 g carbi  în stilul OMAD. Atât eu, cât și Victor,  avem aceeași tendință: să creștem în greutate. Deci nu sunt hormonii mei sau mai știu eu ce alte deosebiri. E ceva comun. Amândoi punem pe cântar.

 

Am început din nou să studiez. Am descoperit că rupeam postul de 24 de ore ( tipic OMAD ) total greșit. Despre asta poți citi mai multe în articolul de mai jos.

https://lacra.blog/2020/08/10/de-ce-te-poti-ingrasa-cand-postesti-intermitent/

 

Am început din nou  să mâncăm de 2 ori pe zi. Cu un post de 48 de ore ( cu apă ) de marți seara până joi seara . Acest post l-am rupt numai cu carne, foarte puțină grăsime. Mai târziu, am mâncat și ceva carbi, sub 20.

 

Ceva a funcționat. Am dat în medie 1,5 kg jos în greutate, și ne-am menținut. Deci, nimic mai mult.

 

De aici a venit ideea de keto carnivor. Cu o macroza de zero pentru carbi, 20% proteine și 80% grăsimi. Dar, nu a fost așa de la început. Am învățat repede cum e cu keto carnivor și care e diferența dintre un carnivor pur și keto carnivor.

 

Mi-am aplicat un senzor pe antebraț care îmi permite să controlez glicemia când vreau, timp de 14 zile. Glicemia se citește cu cu app sau cu un aparat care arată ca și cel de măsurat glicemia din deget.

 

In primele 24 de ore am avut și niște discrepanțe mari între glicemia din senzor și glicemia din deget. O anumită diferență este normală ,  pentru că testul din sânge îți arată glicemia din sânge, cea din senzor îți indică glicemia din apa care există între celule. Deci, cea din sânge va fi un pic mai mare. Când mi s-a părut că glicemia din senzor nu este justificata de starea fiziologică în care mă aflam, am verificat și din deget. Am aflat și că senzorul poate avea nevoie de o perioada de timp de până la 24 de ore de la aplicare pentru a se ” adapta ” .

Recunosc că m-am îngrijorat mult având în vedere aceste discrepanțe mari , nu în cazul meu, că eu sunt sănătoasă, ci la cei cu diabet de tip 1. Pentru ei s-a creat un astfel de senzor.

O diferență de 23,5% ( care a fost cea mai mare discrepanță înregistrată de mine ) poate face diferența dintre o hipoglicemie severă care trebuie tratată rapid în cazul unui diabet de tip 1 și o glicemie normală, perfect normala. Mă îngrijorează mult.

Cetoza din sânge nu am putut să o masor atât de des pe cât aș fi vrut. Pentru că testele sunt foarte scumpe și nu mă sponsorizează nimeni 🤣🤣🤣.

 

In țara în care trăiesc eu , glicemia se măsoară în mmol/ l. Ca så afli în mg/ dl  înmulțești valoarea pe care o indic eu cu 18. Nu am energia necesară să fac aceste calcule.

 

Glicemie normală în valorile de aici = 4-6

Hipoglicemie = valori sub 4 ( 3,9 ) 

 

Să purcedem la drum.

22/10 -2020

  • Sunt în a doua zi de post cu apă.
  • Glicemia înainte să rup postul ( adică, după 48 de ore de post )= 3,2  ( hipoglicemie )
  • Cetoza în sânge înainte să rup postul = 3,5 ( de așteptat ).
  • Iau o masă foarte proteică ( piept de pui, pulpă de pui, prăjite în foarte puțin ulei de măsline , și brânză grasă de capră, cașcaval mai bine zis, fără carbi ). Nu am cântărit , dar am avut peste 100 g proteină ( carne am avut cam 600-700 g ). Nu a fost keto carnivor.
  • Urmăresc glicemia timp de o oră. Se menține la un nivel constant considerat hipoglicemic.
  • La o oră după masa hiperproteică,   glicemia a rămas la valori de hipoglicemie, cu un maxim de 3,7 ( de la 3,5 ).
  • Cetoza, în același moment, a scăzut la 2,1 ( o scădere de 40% ).

Ce știm ?

  • Știm că proteina nu afectează glicemia, dar stimulează secreția de insulină.
  • Afirmația de mai sus este demonstrată de faptul că glicemia mea nu a crescut semnificativ la o oră după masa hiperproteică, dar cetoza a scăzut. De ce ? Pentru că proteina a stimulat secreția de insulină. Insulina frânează arderea grăsimilor, prin urmare, frânează producția de corpi cetonici.
  • Insulina deschide celulele pentru ca  glucoza să intre în celule. Deci, glicemia mea ar fi trebuit să scadă. Dar nu a scăzut și mai mult, deoarece pancreasul a secretate, pe lângă insulină, și glucagon, care are rolul să mențină glicemia, prin desfacerea glicogenului din ficat in molecule de glucoză, și prin sinteza de glucoză din proteine și grăsimi. Dar eu nu mai aveam glicogen. De unde știu ? Pentru că deja intrasem în hipoglicemie după post. Deci rezerva fusese , deja, de mult folosită. Deci, menținerea glicemiei mele la același nivel a fost posibilă datorită gluconeogenezei. Despre cum acționează insulina puteți afla mai multe din filmulețul de mai jos :

Poți citi mai multe în articolul următor:

https://lacra.blog/2020/10/21/sunt-doar-carbohidratii-implicati-in-cresterea-glicemiei-si-secretiei-de-insulina/

 

Sa continuăm.

In acest moment, adică la o oră după ce am rupt postul cu apa de 48 de ore cu o masa bogată în proteine, mănânc 7 g carbi dintr-o ciocolată de 90% . Și aici a fost extraordinar de interesant. M-am așteptat ca glicemia să crească rapid, deoarece carbii duc la o creștere rapidă a glicemiei in circa 15-30 minute de la ingestia lor. Dar, iată ce a arătat senzorul meu :

  • La 20 de minute după ciocolată, glicemia, in mod paradoxal , scade. De ce ? Vă amintiți că am spus mai sus că proteina stimulează secreția de insulină. Insulina deschide celulele pentru glucoză , dar eu aveam hipoglicemie. Deci de unde să intre glucoză in celule. Organismul avea glucoză cat trebuia pentru supraviețuirea celulelor care depind de glucoză ( de exemplu, globulele roșii ). Deci, când am mâncat ciocolată și carbii au ajuns în sânge, celulele, deja deschise de către insulină, au absorbit ca sugativa acesti carbi, ba chiar mai mult , au preluat și un pic mai mult, drept dovadă că glicemia mi-a scăzut și mai mult.
  • Ca urmare a hipoglicemiei, corpul incepe sa lucreze la mecanismele de compensare. La o oră după carbi, am glicemie normala, 4,3. Gluconeogeneza își face treabă. Creșterea glicemiei va duce, încetul cu încetul, și la depunerea de glicogen in ficat.
  • Până acum îmi e clar că gluconeogeneza este un proces ” on demand ” , adică la cerere, care este activat când corpul are nevoie de glucoză pentru celule care nu pot trăi cu acizi grași sau corpi cetonici.

Urmează să mă culc . Va urma o alta zi interesantă.

Iată și o privire grafică asupra a tot ce v-am descris mai sus. Ce e cu roșu înseamnă hipoglicemie. Graficul surprinde și o parte din ziua 2 , dar, îți poți concentra atenția doar pe prima perioadă.

Probabil că o să mă întrebi de ce se secretă insulină când mâncăm proteină. Pentru că insulină e hormonul care crează noi proteine din proteinele pe care le mâncăm noi, proteine noi care sunt trimise în mușchi sau în alte locuri unde este nevoie de ele, inclusiv pentru a repara proteinele defecte, îmbătrânite.

 

Corpul nostru e o mașinărie minunată. Ai grijă de corpul tău ! Totul funcționează la parametrii optimi dacă nu există boli.

Be keto Be happy !

1 thought on “Experiment : glicemia, proteina și cetoza ( partea întâi )

Comentariile sunt apreciate

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: