Deficitul de magneziu și diabetul de tip 2

Diabetul este o boală care se asociază frecvent cu deficitul  de magneziu. Acest deficit este prezent atât în interiorul celulei ( intracelular ) , cât și în mediul extern al celulei ( extracelular ).

Când controlăm proba de sânge care se referă la magneziu, măsurăm concentrația magneziului în lichidul care înconjoară celulele, nu în celule. Așadar, poți avea deficit de magneziu în celule, dar, încă, să ai un magneziu în cantități normale în lichidul care înconjură celulele. Când ai un rezultat care arată un magneziu mic înseamnă că în celule nu prea mai ai magneziu deloc. Iar magneziul este important, extrem de important pentru corp , pentru sănătate. Poți citi câte ceva și în articolele următoare pe care le-am dedicat magneziului.

https://lacra.blog/2018/09/30/magneziu-mineralul-prea-des-uitat/

https://lacra.blog/2020/01/03/ai-lipsa-de-magneziu/

Deficitul de magneziu este extrem de frecvent la persoanele care au diabet de tip 2, mai ales la cei cu control metabolic extrem de precar ( adică, cu valori mari ale hemoglobinei glicozilate și ale glicemiilor zilnice ).

 

Insulina și glucoza din sânge reprezintă factori importanți în reglarea concentrațiilor de magneziu.

 

Magneziul aflat în celule joacă un rol cheie în reglarea activității insulinei la nivelul celulelor, inclusiv în procesul de preluare a glucozei în celule sub acțiunea insulinei , dar și în tonusul peretelui vaselor de sânge ( un tonus normal înseamnă tensiune arterială bună, un tonus crescut înseamnă hipertensiune arterială – e doar o explicație la modul simplist, ca să puteți înțelege ce e cu tonusul vaselor de sânge . Da, ai dreptate când te gândești acum că asta înseamnă că un deficit de magneziu poate să ducă la hipertensiune arterială ! Te-ai prins! Felicitări! Despre asta voi scrie in alt articol . ).

 

Cele mai frecvente cauze de deficit de magneziu la persoanele cu diabet de tip 2 sunt :

  • aportul alimentar insuficient de magneziu
  • pierderea urinară de magneziu ( adică, urinezi magneziul )

Aportul alimentar insuficient de magneziu a fost corelat cu creșterea riscului pentru diabetul de tip 2 și a sindromului metabolic. Suplimentarea cu magneziu a fost găsită , în multe studii, ca fiind o metodă eficientă de îmbunătățire a metabolismului.

Îți ofer și puțină ” statistică ” despre magneziu, ca så poți înțelege mai bine de ce este așa de important pentru sănătatea ta.

 

Magneziul este mineralul cu concentrațiile cele mai mari ( dintre toate minerale prezente în corp ) în interiorul celulelor , după potasiu , și este al 4-lea mineral cu importanță strategică pentru organismul uman.

 

 

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003986106001895?via%3Dihub

 

Deficitul de magneziu este o situație foarte prezentă la cei care au diabet de tip 2, mai ales la cei cu control glicemic insuficient .

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25470649/

 

Care sunt valorile considerate normale pentru analiza magneziului și cum să îți interpretezi rezultatele ( informații pe care le-am preluat din date științifice pe care vi le pun la dispoziție în linkurile pe care le las pe aici ) ?

  • o valoare de 0,6 mmol/ l sau 1,5 mg/dl si sub aceste valori este considerată hipomagnezemie (deficit, lipsă de magneziu )
  • o valoare de 0,75 mmol/ l sau 1,8 mg / dl este considerată hipomagnezemie preclinică ( asta de dragul de a complica  doctorilor viața  dar , până la urmă , se interpretează că ai lipsă de magneziu ).

Analiza ta de magneziu poate fi perfect normală dar tu să ai deficit. De ce ? Pentru că, așa cum va spuneam , nu se poate analiza magneziul din interiorul celulei, unde magneziul are concentrația  cea  mai mare. Deci, tu faci cârcei, de exemplu, dar magneziul tău are valori considerate normale. Deci, te gândești tu, ce rost are să iau magneziu ?

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2273620/

 

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24462317/

 

Știi de proba aia de sânge care evaluează calciul ionic și nu calciul total ? Ei, același lucru este valabil și pentru magneziu. In prezent se analizează magneziul total, nu cel ionic, care ne-ar da o informație reală despre situația magneziului în celulele noastre. Dar, defilăm cu ce avem . Și învățăm.

 

Ce știm sigur este că o persoană cu diabet pierde calciu și magneziu prin urină printr-un mecanism incomplet cunoscut. Deci, nu știu să îți explic de ce se întâmplă asta. Se știe că atât hiperglicemia, cât și hiperinsulinemia ( caracteristică sindromului metabolic și rezistenței la insulină ) duc la pierderea de magneziu prin urină. Echilibrarea diabetului , scăderea în greutate, vindecarea rezistenței  la insulină duc la limitarea pierderilor urinare de magneziu ( există analize care pot măsura magneziul în urină ).

 

Magneziul este un mineral care participă la buna funcționare a peste 300 de reacții enzimatice în corp. Nu este de ici colo, nu ?!

 

Deficitul de magneziu stă la baza agravării rezistenței la insulină, cu preluarea incompletă a glucozei din sânge, deci, o stare de hiperglicemie permanentă.

 

Deficitul de magneziu contribuie și la perpetuarea stărilor inflamatorii și stresului oxidativ ( ceea ce înseamnă boli grave, cronice, degenerative, precum cancerul, demența, bolile autoimune, etc ). Inflamația continuă este stimulată și de rezistența la insulină. Deci, se instalează un cerc vicios. Stresul oxidativ este responsabil și pentru îmbătrânirea precoce.

 

Studiul următor demonstrează că deficitul de magneziu este dependent de vârstă, fiind frecvent la cei cu vârsta de peste 65 de ani, precum și la pacienții cu hipertensiune arterială și diabet de tip 2 INDIFERENT DE VÂRSTĂ.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10983912/

 

Pe lângă faptul că există o relație între controlul dificil al diabetului de tip 2 și lipsa de magneziu, studiile au evidențiat și că deficitul de magneziu este un factor care contribuie la apariția complicațiilor vasculare de temut ale diabetului ( cardiopatia ischemică, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă, insuficiență renală ), demență, îmbătrânire prematură și alte boli asociate.

 

O să găsești câte studii ai  tu timp să citești in linkul de mai jos :

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4549665/

 

Probabil că acum o să mă întrebi : ” Dar dacă iau suplimente cu magneziu poate să fie mai bine cu diabetul, rezistența la insulină și sănătatea ? “.

 

Răspunsul e : DA. Iar știința din spatele răspunsului o găsești accesând linkurile de  mai jos :

http://www.realfoodnutrients.com/Diabetes/Studies/ChromiumandMagnesiumTherapyforDiabetes.pdf

Acum o să mă întrebi care supliment cu magneziu e cel mai bun, că există o mulțime.

Ei, aici lucrurile stau cam așa.

Suplimentele cu magneziu reprezintă săruri ale  magneziului cu alte substanțe. Din știința pe care am citit-o eu se pare că magneziu + aminoacidul taurină reprezintă cea mai eficientă metodă de a trata deficitul de magneziu în diabet, inclusiv în diabetul cu complicații cardiovasculare ( care sunt prezente în 100% din cazurile cu diabet de tip 2 ).

 

Suplimentul se numește magneziu taurat.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0306987796900079

 

Acum o să mă întrebi de doze, nu ?! Ei, bine, respectă ce recomandă medicul tău sau recomandările de pe eticheta produsului.

 

Când am început keto, atât eu, cât și Victor, aveam magneziu mai deloc. In proba aia de sânge. Deci , în celule nu exista mai nimic. A durat mai mult de 1 an jumătate ca så nu mai fac cârcei ( deși analiza de magneziu s-a îndreptat după vreo 6-7 luni ). Și acum mai luăm magneziu.

 

Multă sănătate !

Be keto Be happy !

Comentariile sunt apreciate

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: