Somnul, melatonina și cancerul de sân ( 1)

Melatonina

Somnul , melatonina și cancerul – deja te întrebi ce legătură ar putea să fie, nu ?

Ei , bine, există chiar o legătură foarte strânsă, despre care o să îți povestesc în mai multe articole.

Dă-mi voie, la început, să îți prezint melatonina. Probabil că știi că e numită hormonul somnului . Da, este un hormon  secretat de o mică glandă endocrină, situată în creier, numită glanda epifiză sau pineală. 

Melatonina este produsă în glanda pineală din creier în condiții de întuneric , în lipsa luminii de orice fel , ajutând în reglarea mecanismului circadian, de somn-veche. Melatonina ajunge în sânge și , dacă ochii tăi au contact cu vreo sursă de lumină pe perioada nopții, secreția de melatonină se întrerupe brusc. E posibil să nu mai poți adormi pe urmă  ( deci, pentru un somn bun, încearcă să ai cât de întuneric e posibil în dormitor, nu aprinde lumina dacă trebuie să te duci la baie in timpul somnului , o lampă de veghe, cu lumină foarte slabă, poate te ajută, ca să nu te împiedici în întuneric ).

Cea mai înaltă secreție de melatonină se produce între 3-4 dimineața.

Fără a divaga prea mult, vreau să îți reamintesc care sunt hormonii fericirii ( o să înțelegi mai încolo și legătura cu melatonina )

  • Dopamina = hormonul stării de bine. Are un rol important în sistemul de recompensă a creierului . Are rol în procesele de învățare, memorie, și este asociată cu senzațiile plăcute.
  • Serotonina este un hormon cu rol în reglarea stărilor tale de bine, de mulțumire, de fericire, dar controlează și somnul, pofta de mâncare, procesele de digestie, de învățare și memorie.
  • Oxitocina este hormonul iubirii. Este extrem de important pentru inițierea secreției lactate după naștere, dar stimulează și procesul nașterii in sine. Asigură legătura dintre mamă și copil. Acest hormon ajută la crearea relațiilor de încredere și empatie intre oameni, secreția hormonului fiind stimulată de sărut, îmbrățișări, alintare și actul sexual.
  • Endorfinele reprezintă modul natural al corpului de a răspunde la stress și disconfort. Acționează și că un calmant natural al durerii. Secreția lor crește când te angajezi în activități care îți oferă satisfacțiile, recompense : mâncat, sex, antrenament fizic.

Să vedem ce legătură există între serotonină ( hormonul stării de bine ) și melatonină.

Totul pleacă de la un aminoacid esențial numit triptofan. 

Triptofanul este substratul din care se formează serotonina, iar din serotonină se sintetizează melatonina. Iată legatura!

Dar, când ești stresat, bolnav , nu există suficient triptofan, deci, nici serotonină, nici melatonină. De aici explicația tulburărilor de somn și tendința la tristețe, depresie, gânduri negre, când suntem stresați la orice nivel.

 

 

Mecanismul de secreție al melatoninei

 

Există 2 moduri în care obișnuim să ne trezim – modul natural , aplicabil pentru zilele când nu mergem la muncă, și cel nenatural, brusc, brutal, când sună ceasul ( evident că între aceste 2 extreme existe alte posibilități:  că plânge bebelușul, că sforăie partenerul sau câinele, că e vreun cataclism, că ne bântuie vreun coșmar, etc ).

Când te trezești normal e atunci când poți lenevi în pat până primele raze ale soarelui iau contact cu ochii tăi ( sau când creierul e perfect odihnit, aspect valabil în țările nordice, unde noaptea polară e prezentă câteva luni pe an . Dar, aici, în noaptea polară, poți găsi ceasuri cu lămpi care imită răsăritul soarelui, astfel încât să te trezești într-un mod natural , și apoi sună ceasul ). Stimulul luminos face ca secreția de melatonina să scadă treptat, începe secreția treptată de cortizol , care începe să pregătească organismul pentru provocările unei noi zile.

De ce avem nevoie de cortizol ?

Despre cortizol- prieten sau dușman ?

Cum devine cortizolul periculos pentru sănătatea ta ?

Spre deosebire de modul de mai sus, avem modelul cu alarmă la ceas. De multe ori o alarmă stridentă, enervantă. Deschizi ochii brusc,secreția de melatonină se prăbușește brutal, iar cortizolul trebuie să se secrete la fel de brutal, pentru că ai nevoie de el ca să începi ziua, deja cu un stress sonor, cum e alarma ceasului.

Ritmul circadian este numit și ritmul de somn- veche. Este extrem de important pentru că acest ritm controlează nu doar somnul nostru, ci și temperatura corpului, sistemul imun și hormonal, starea de atenție și concentrare din cursul zilei, activitatea musculară, fizică, dar și funcția sistemului digestiv.

Strămoșii noștri erau treziți de către razele soarelui, un model natural. Poate doar cocoșul sau niște ciripituri de păsărele erau alarmă. În contact cu razele ultraviolete ale soarelui, începe și sinteza unei vitamine extrem de importante pentru sănătate și împotriva cancerului : vitamina D. 

Razele solare din spectrul albastru inhibă secreția de melatonină. Când intensitatea lor scade, glanda pineală este deblocată și își reia secreția de melatonină.

Melatonina nu este doar hormonul somnului. Este și o substanță care asigură procesele de reparație ale diverselor sisteme celulare din corp , sisteme agresate in cursul zilei in diverse moduri, însăși prin procesele de oxidare, care nu pot fi evitate, orice am face, doar diminuate.

Hai să vedem împreună ce face melatonina când noi dormim :

  • neutralizează radicalii liberi acizi ( care ne atacă toate celulele corpului, mereu )
  • stimulează glutationul
  • are efecte antioxidante mult mai potente și prin comparație cu vitamina E
  • protejează împotriva afectării negative a ADN de către  herbicide toxice, citostatice și radiații
  • ajută la repararea ADN-ului

Despre melatonină se scriu cărți groase, eu ating doar câteva aspecte în articolul meu.

Despre melatonină- studii științifice

 

Melatonina ajută sistemul imun să te apere de inflamație, agenți străini ( bacterii, virusuri, ciuperci ) și de cancer.

Tulburările de somn și munca in ture de noapte – factori de risc pentru cancerul de sân

O parte din cancerele de sân sunt strâns legate de o cantitate mare de estrogeni în corp ( se numesc hormon dependente, estrogen pozitive ). Melatonina poate reduce riscul de cancer de sân estrogen dependent prin contracararea excesului de estrogeni.

Excesul de estrogeni și melatonina

Bineînțeles că există studii legate de melatonină și alte forme de cancer.Se pot găsi la o simplă căutare pe internet – melatonină și tipul cancerului.

Iarna dormim mai mult. Da, științific dovedit că dormim mai mult, datorită perioadelor de întuneric mai lungi. Deci, mai multă melatonină. Vara….mai puțin.

Urmărește continuarea acestui articol în următoarele postări. Cred că vei găsi interesant ce îți voi povesti despre lumina artificială, telefoane și calculatoare, despre cum persoanele oarbe au un risc mult mai mic de a face cancer ( că stau în întuneric, nu ? Dacă e să privim lucrurile la modul simplu . ). O să îți ofer și soluții practice astfel încât să beneficiezi la maxim de secreția ta de melatonină, vom vorbi puțin și despre suplimentele cu melatonină și alimentele care conțin melatonină.

Până atunci :

Be keto Be happy Be healthy!

 

Comentariile sunt apreciate

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.