Cancerul de san factori de risc

Cancerul de san- factori de risc

Statistica alarmanta

2,3 milioane de femei au primit diagnosticul de cancer in anul 2020. Deci, doar intr-un singur an au fost inregistrate 2,3 milioane de cazuri noi de cancer.

La sfarsitul anului 2020 existau un numar de 7,8 milioane de femei care traiau cu diagnosticul de cancer san primit in ultimii 5 ani. Aceasta cifra face ca diagnsoticul de cancer de san sa fie cel mai prevalent diagnostic in rindul tuturor tipurilor de cancer.

Doar pe parcursul anului 2020 au murit 685 000 de femei din cauza cancerului de san. Mie, personal, mi se pare o cifra imensa.

Predispozitia genetica

BRCA 1 si BRCA 2 (BR= breast; CA=cancer)

Sa vedem , un pic, ce e cu chestiile astea.

BRCA (1 sau 2) reprezinta niste gene ( adica, o parte din sistemul nostru genetic ) care, in mod normal ne protejeaza impotriva unor cancere.

Dar, in interiorul acestor gene se pot produce niste mutatii genetice, ceea ce face ca genele sa nu isi mai poata exercita rolul protector.

Am vrut sa explic clar diferentele, deoarece multa lume interpreteaza putin gresit lucrurile. Deci, genele BRCA te protejeaza. Mutatiile in genele BRCA te predispun la cancer de san si ovar.

Fiecare dintre noi, indiferent ca suntem femei sau barbati, avem cate 2 copii ale genelor BRCA: una de la mama, alta de la tata.

Chiar daca o persoana, indiferent de sex, mosteneste o mutatie genetica de la unul din parinti, fie in BRCA1 sau in BRCA 2, tot exista efectul protectiv al celeilalte copii, care nu are mutatia, de la celalalt parinte.

Cancerul apare cand ambele copii ale unei gene ( fie 1, fie 2 ) sunt afectate de mutatii genetice. Adica, si gena de la mama , si gena de la tata.

Deci, cand vezi simbolurile BRCA pe un buletin de analize nu intra imediat in panica. Citeste bine si roaga specialistul sa iti explice limba genetica folosita in interpretare.

Din pacate, un parinte care are mutatia, poate transmite mutatia la descendenti. Asta se banuieste mai ales in cazul in care exista in familie mame, bunici, strabunici care au primit diagnosticul de cancer de san sau ovar in timpul vietii.

In aceasta situatie, e bine sa te testezi genetic, sa stii cum stai.

Si, DA! Si barbatii pot dezvolta cancer de san. Care este la fel de agresiv ca si la femei.

Se estimeaza ca 1 din 833 de barbati va dezvolta cancer de san in timpul vietii. Din fericire, nu este o forma de cancer frecventa la barbati.

Mutatiile genetice in genele BRCA sunt implicate si in cancerul de prostata si cel de pancreas.

unhappy patient with headache and closed eyes

5-10% din cancere de san sunt asociate cu mutatii in genele BRCA mostenite de la parinti. Deci, un procent mic. Ramane restul de 90-95%, nu?!

Riscul individual

  • o femeie cu mutatii in gena BRCA 1 are un risc de a dezvolta cancer de san in cursul vietii de 55-65%
  • mutatiile in gena BRCA 2 confera un risc de 45% de a primi diagnosticul de cancer de san in timpul vietii
  • in medie, oricare din mutatii vine cu un risc de 70% de aparitie a cancerului de san pana la varsta de 80 de ani

Factori de risc pe care nu ii poti influenta

Ereditatea

Nu poti alege in ce familie sa te nasti si ce gene sa primesti, nu?!

Sexul

Simplul fapt ca te nasti femeie te face sa fii predispusa la boala. Cancerul de san este de 100 de ori mai probabil sa apara la o femeie decat la un barbat.

Varsta

Cele mai multe cancere sunt diagnosticate dupa varsta de 50 de ani. Nu poti impiedica procesul de imbatranire cronologica. Dar, nici varstele tinere nu sunt crutate de boala.

Aparitia cancerului de san la alti membri ai familiei

Circa 15% din persoanele care dezvolta cancer de san au , undeva acolo, in famile un istoric de cancer. O verisoara indepartata , vreo matusa.

Lucrurile sunt mai grave daca relatia de rudenie este de gradul intai. MAMA- SORA-FIICA. Risc major de cancer de san.

Exista in famile un tata sau frate cu cancer de san ? Riscul tau de cancer de san e foarte mare.

Cine a facut cancer intr-un san are un risc major de a face cancer si in sanul celalalt.

Rasa si etnicitatea

Caucazienele au un risc mai mare.

Afro-americanele dezvolta cancer la varste mai tinere, pana in 45 de ani. Ele au si rata cea mai mare de mortalitate.

Femeile asiatice si hispanice au un risc mai reduc de boala.

Alti factori de risc

Anumite modificari benigne ale sanului

Benign e bine. Nu e cancer. Malign e cancer. Ca sa intelegi ce scrie prin fisele medicale.

Sanii densi

Sunt descrisi pe mamografie. Inseamna un risc de 1,5-2 ori mai mare de a dezvolta boala.

Nu am putut gasi imagini fara licenta pe care sa vi le pot prezenta aici. Ca termen de comparatie. Dar, puteti cauta pe internet.

Exista si alte modificari care sunt discutate ca ar avea un risc infim pentru aparitia cancerului de san :

  • boala fibrocistica
  • adenoamele
  • papiloamele
  • calcificarile epiteliale
  • mastita
  • lipoamele

Nu exista un consens ca vei face cancer daca ai una din aceste modificari. Doar ca trebuie supravegheate.

Modificari proliferative fara semne de atipie

Proliferativ inseamna ca e ceva care creste si se dezvolta necontrolat.

Atipia este caracteristica bolii canceroase. Adica, celulele sunt atipice. Nu seamana cu vreo celula normala. Daca vezi cuvantul asta in vreun buletin de analiza, nu e de bine.

Aici se inscriu:

  • papiloamele
  • cicatricile radiale ( pe mamografie, nu piele )
  • hiperplazia ( descrisa la mamografie sau bipsie )
  • fibroadenoamele

Aceste leziuni au un risc usor crescut de a se transforma in cancer. Trebuie supravegheate.

Carcinomul lobular in situ numit si neoplazia lobulara-LCIS

Neoplazie este un termen asociat cu cancer.

Diagnosticul se pune dupa efectuarea biopsiei vreunui nodul mamar.

Celulele prezente sunt asemanatoare cancerului , dar nu penetrat peretele lobului mamar.

LCIS impreuna cu DCIS sunt grupate sub denumirea de cancere de san neinvazive. Adica nu si-au parasit locul in care s-au nascut. Ceea ce e de foarte bine.

Iradierea toracelui impotriva unui alt cancer

Te expune la dezvoltarea celui de al doilea cancer. Ca de exemplu, de san.

Marea majoritate a celor care sunt tratati cu iradiere fac si al doilea cancer , dupa un timp.

Tratamentele contraceptive si de control al sarcinii

Aceste tratamente se bazeaza pe hormoni sexuali, estrogeni si progesteron. Aceste tratamente cresc riscul de cancer de san. Indiferent de forma lor de utilizare.

Nu conteaza daca e vorba de injectii, dispozitive intrauterine, plasturi, inele vaginale, comprimate. Riscul exista acolo.

Cand te decizi sa apelezi la astfel de masuri, citeste un pic si masoara intre riscuri si beneficii.

Terapia hormonala de inlocuire dupa menopauza

Estrogenii, alaturi si de progesteron, sunt folositi pentru a reduce simptomele neplacute ale menopauzei si a prevenii osteoporoza.

Folosirea doar a estrogenilor creste si riscul de cancer de uter.

Folosirea indelungata a acestor tratamente creste riscul de cancer de san si ovar.

Dar exista si solutii alternative, nepericuloase, fara reactii adverse. Asta sustin eu. Citeste articolul meu de mai jos :

Cum stapanesc eu bufeurile

Lipsa sarcinilor si/sau alaptarii la san

Femeile care nu au copii sau raman insarcinate dupa varsta de 30 de ani au un risc usor crescut de a face cancer de san.

Sarcina pare sa creasca, insa, riscul pentru o forma de cancer de san agresiva, numita triplu negativ. Voi detalia in alta postare.

O posibila explicatie este ca sarcina si alaptarea reduce numarul de menstruatii. Ceea ce inseamna ca organismul nu mai este expus lunar, repetat, lasecretiile hormonale.

Inceputul precoce al menstruatiilor , inainte de 12 ani sau menopauza tardiva, dupa 55 de ani

Asta inseamna o expunere mai indelungata la efectele estrogenilor si progesteronului, cu un risc usor crescut de cancer de san.

Factori de risc pe care ii poti controla

Obezitatea

Inainte de menopauza, estrogenii din corpul tau sunt produsi preponderent de catre ovare. Intr-o proportie foarte redusa si de tesutul tau gras.

Dupa menopauza ovarele nu mai produc estrogeni. Totul e acum pe seama tesutului gras.

Deci, ce crezi ? Daca esti o persoana obeza , inainte de menopauza, o sa ai estrogeni sa dai la toate vecinele din bloc, atata din ovare, cat si din tesutul gras. Sanii tai ( si ovarele , si uterul ) sunt bombardati cu estrogeni. De aici, pana la cancer de san estrogen dependent nu mai e decat un pas.

In plus, obezitatea inseamna si nivele crescute de insulina. Adica, rezistenta la insulina.

Iar insulina, in concentratii mari, este asociata cu o mare parte din cancere, inclusiv de san.

Daca mai dezvolti si diabet….riscul tau devine de 2 ori mai mare decat o persoana nediabetica, cu greutate normala.

Chiar merita toti cozonacii aia riscul asta ?

Te invit sa rasfoiesti si articolele de mai jos :

Cu ce se hrănește cancerul -calea glucozei

Consumul de alcool

Exista date stiintifice clare care arata asocierea stransa dintre consumul de alcool si cancerul de san. La sfarsitul articolului voi pune la dispozitie un link catre o prezentare stiintifica de amploare, cu referire la multe studii stiintifice care pot fi consultate accesand linkul, in ceea ce priveste sustinerea afirmatiilor mele din acest articol.

De exemplu, femeile care beau de 2-3 ori pe zi au un risc de a face cancer de san cu 20% mai mare decat cele care nu beau.

Lipsa de activitate fizica/sport

Este clar in relatie cu boala canceroasa. In cazul cancerului de san este in special valabil dupa menopauza. Poate datorita faptului ca o activitate fizica constanta ajuta la :

  • mentinerea greutatii sau scaderea in greutate
  • echilibreaza distributia hormonilor , metabolismul lor si excretia produsilor toxici rezultati
  • pune in miscare limfa, cea care curata tot corpul de deseuri
  • tine sub control inflamatia

Produsele cosmetice

Te-ai speria daca ai afla cat de des folosesti substante cancerigene pe pielea ta , pe par, pe unghii. Toate acestea se absorb in corpul tau si, apoi, te miri ca ai facut cancer.

O sa mai revin cu aceasta idee. Poti citi un pic cate ceva in articolul meu de mai jos :

O sa mai revin asupra temei, deoare nu am vorbit despre multe alte lucruri: lipsa de somn, de vitamina D, contactul cu plasticul, microundele, teflonul, stressul, etc.

Mai jos las linkul catre articolul amintit mai sus. Cine doreste sa aprofundeze datele stiintifice si studiile existente ( o parte din ele ) poate da click pe link.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6147049/

Comentariile sunt apreciate

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll to Top
%d bloggers like this: