Judecând keto în afara beneficiului de scădere în greutate- un rezumat al aplicatiilor terapeutice ale dietei ketogenice- partea a doua

Continui prezentarea succintă a dovezilor științifice care evidențiază potențialul curativ al dietei keto.

Pentru cei care vor să citească mai mult, date mai aprofundate , pun la dispozitie linkul către pagina de internet care dezbate subiectul mult mai în amănunt.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3826507

Eu fac un rezumat al datelor aflate în acest articol, încercând să nu fac o prezentare prea științifică.

Astăzi o să mă opresc asupra dovezilor evidente, de netăgăduit, care demonstrează corelații puternice între dieta ketogenica si ameliorarea/reversibilitatea unor boli.

Dieta keto si obezitatea

Aici cred ca sunteti de acord cu mine , mai ales daca va aflati pe dieta keto, ca exista o scădere în greutate extrem de impresionantă când se adopta stilul de viață keto.

In decurs de 10 luni eu am scazut in greutate 25 kg ( de la 92 la 67 kg ) , fără să mă infometez , fără să mă simt rau, cu îmbunătățirea considerabilă a tensiunii arteriale, a stării mele de bine fizic si psihic, cu intensificarea nivelului de energie si a capacității de concentrare. Pe deasupra am scapat de toate medicamentele pe care le luam si mi-am îmbunătățit rezultatele la analizele de sânge. Am uimit pe igienistul stomatolog, cu ameliorarea către disparitie a unei parodontoze de care sufeream, ceea ce până acum se considera imposibil.

Există o serie de cercetători care susțin că nu există nici un beneficiu metabolic adus de keto si ca scăderea în greutate se datorează doar reducerii consumului de calorii.

Ăștia sunt cei care nu stiu sa piardă. Dieta keto înseamnă să ai un aport de cel putin 75 % de grăsimi. Grăsimile sunt cele mai înalt caloric, arderea unui gram de grăsime eliberand 9 kcal ( față de 1 g carbohidrat, respectiv proteina , care eliberează, fiecare în parte, 4 kcal prin ardere ). Pe deasupra, nu se recomanda calcularea caloriilor în keto, cel putin in primele luni, până atingi greutatea pe care ai stabilit-o ca ideală.

Am mâncat unt cu lingura, am pus în cafea , peste carne, am făcut sosuri supra grase si le-am consumat fără să mă uit, si totusi, am continuat constant sa scad în greutate, in ciuda aportului imens de grasimi, ceea ce inseamna excesiv de multe calorii. Asa ca, teoria caloriilor nu sta in picioare pentru mine.

Studiile arata ca ketoza induce diminuarea apetitului, datorită reechilibrarii balanței hormonale a corpului. Efectele de scădere în greutate când se adopta stilul de viață keto se datorează ( în ordinea importantei si a datelor științifice existente )

  1. Reducerii apetitului datorită creșterii satietatii secundar efectului proteinelor, efectului asupra hormonilor care controlează apetitul si, probabil un efect direct de inhibiție a apetitului exercitat de către ketoza în sine.
  2. Frânarea depozitării de grăsimi, cu intensificarea arderilor de grăsimi.
  3. Eficienta metabolica crescută, datorită reducerii metabolismului bazal. Adică……reducerea stresului asupra corpului.
  4. Cresterea consumului energetic al corpului pentru a sintetiza glucoza din alte surse decat carbohidratii ( în keto există sinteza constantă de glucoza, atât cât e necesar pentru corp , chiar dacă noi nu mai mâncăm nici macar un gram de carbohidrati ). Se consuma, deasemenea, mai mult energie ( care înseamnă că organismul produce calorii ) si pentru a asigura căldura corpului .

Dieta keto si bolile cardiovasculare

Mult timp dieta a fost criticată, considerandu-se ca este foarte periculoasă, deoarece consumul de grăsimi va duce , inevitabil, la creșterea colesterolului .

Există multe studii de data recenta si mai putin recenta care demonstrează exact inversul ( puteți citi amănunte accesand linkul de mai sus ). Dieta keto:

  • Scade trigliceridele ( o formă de grăsimi din sânge, care, daca sunt crescute , arată că ai ficat gras, ca ai diabet si ca ai un mare risc sa te îmbolnăvești de inima sau sa faci accident vascular cerebral etc)
  • Scade colesterolul total.
  • Creste colesterolul bun ( HDL în analizele de sânge)
  • Creste colesterolul pe nedrept numit colesterol rau (LDL ), care, de fapt e un colesterol bun atunci când nu este oxidat în particule mici ( în prezența rezistentei la insulina, a consumului mare de carbohidrati ).

Toate acestea duc la reducerea riscului de infarct cerebral sau cardiac , si alte boli cardiovasculare ( hipertensiune, ateroscleroza, insuficiență cardiacă).

Dieta keto si diabetul de tip 2

Aici, am si eu o dilemă. Soțul meu a avut diabet. Este sub control perfect doar prin intermediul dietei. Toate probele de sânge care tin de diabet s-au normalizat si arată mai mult decât perfect. Pot considera ca s-a vindecat ? Asta e dilema mea ca medic.

Ei, medicii din America si alte continente vorbesc de reversibilitatea diabetului de tip 2 , nu de vindecarea lui. Așadar, asa voi considera si eu.

În mod clar, daca Victor ar începe să mănânce cantități mari de carbohidrati si ar redeveni obez , diabetul s-ar reîntoarce bucuros în viața lui.

Despre efectele benefice ale LCHF ( nu neaparat keto ) în diabetul zaharat de tip 2 puteți citi o mulțime pe internet, unde există și sute, mii de povesti de succes. Nu insist.

Dieta keto si epilepsia severă

Dieta keto a fost recunoscută ca modalitate eficienta de tratament împotriva epilepsiei severe la copii încă din 1920. Apoi, Big Pharma ( industria farmaceutică) a furat locul 1 , cu toate că nu a obținut rezultate notabile în aceleași situații grave, plus ca a adus cu sine reacții adverse severe.

Pentru a ilustra ca nu vorbesc inepții va invit sa urmăriți un film creat după o poveste reală ( în film rolul principal e deținut de MERYL STREEP ) , care poate fi găsit pe Youtube, fără plată. Las un link aici, în speranța că nu va dispare, cum au dispărut alte chestii preluate de pe Youtube.

Filmul se numeste ” FIRST DO NO HARM ” , care este primul principiu inclus în jurământul lui Hipocrat pe care medicii il depun la sfârșitul facultății. Adică ” În primul rând, nu fa rau, nu vatama cu acțiunile tale medicale ! „.

Linkul este http://www.youtube.com/watch?v=HyeC9IiFKpw&t=104s

Dacă linkul nu funcționează, căutați pe Youtube ” FIRST DO NO HARM – FULL MOVIE „. IL recomand . E un film excepțional.

Ulterior, studiile privind efectele spectaculoase ale dietei keto împotriva epilepsiei au fost reluate, iar acum există dovezi puternice ca dieta poate fi folosita cu succes, si, FOARTE IMPORTANT, FARA REACTII ADVERSE , CA MEDICAMENTELE, în tratamentul epilepsiei severe, ducând la reducerea crizelor grave, repetate, asa numitul status epilepticus , precum și la reducerea semnificativă a dozelor de medicamente folosite . Pe deasupra, dieta keto este deja folosita la nivel mondial in aceste situatii de mare gravitate care pot aparea la cei care suferă de epilepsie.

În ultima parte a acestui capitol, care urmează, voi prezenta dovezi indirecte ale efectelor dietei în controlul altor boli.

Până atunci vă doresc o zi frumoasă si linistita, fără carbohidrati.

Be keto Be happy 😄!

Judecand keto in afara beneficiului de scădere în greutate – un rezumat al aplicatiilor terapeutice ale dietei ketogenice – prima parte

Voi iniția o serie de articole despre efectele terapeutice ale dietei keto în diverse boli, un rezumat al acestora publicat in ” EUROPEAN JOURNAL OF CLINICAL NUTRITION ” – JURNALUL EUROPEAN DE NUTRITIE .

Articolul original il puteti accesa aici  urmand  linkul si a fost publicat in iunie 2013 ( iar eu nu stiam nimic despre dieta keto sau LCHF atunci. Trist ! Foarte trist !).

Autorii acestui articol sunt A. PAOLI, A. RUBINI, J.S.VOLEK si K.A. GRIMALDI.

Voi traduce din articol propozitii si paragrafe, dar voi adapta traducerea , astfel încât exprimarea sa nu devina prea academica- medicala . Fiecare trebuie sa inteleaga ce se intampla in corp, fără a avea studii de biochimie fiziologie etc, studii supra specializate.

Sa purcedem la drum.

Introducere

  • Dieta ketogenica este cunoscuta si folosită încă din 1920. Atunci se folosea cu mult succes împotriva epilepsiei, în unele cazuri ducând la întreruperea totală a meditației împotriva epilepsiei.
  • Începând cu anii 1960 , dieta devine foarte cunoscuta ca si metoda foarte eficienta de tratament împotriva obezitatii.
  • Studii recente au demonstrat ca dieta keto are efecte pozitive asupra diabetului, ovarului polichistic, acneei, bolilor neurologice de tot felul, cancerului, precum si asupra factorilor de risc pentru boli de inima si plămâni .
  • Posibilitatea ca modificarea stilului de viață alimentar sa duca la reducerea sau chiar eliminarea completă a medicamentelor ( care , de cele mai multe ori, au reacții adverse importante si necesita folosirea pe toată durata vietii, fara vindecarea completa a bolii ) a impus efectuarea de studii științifice foarte amănunțite, serioase.

Date generale

  1. În ultimii ani s-au acumulat multe dovezi științifice ca dieta ketogenica are un rol terapeutic în multe boli.
  2. În anii 1970 făcea furori dieta Atkins, dieta care este ” mama ” dietei ketogenice asa cum o stim noi  astăzi.
  3. Dieta ketogenica este caracterizată prin reducerea aportului alimentar de carbohidrați ( din cereale, fainuri, fructe, cartofi etc) si produse zaharoase sub 50 g / zi ( opinia autorilor . Recomandabil sub 20 g/zi , opinia doctorilor americani care au obținut rezultate spectaculoase în diverse boli, inclusiv cancer, ajutandu-se de dieta keto). Scăderea carbohidratilor duce la necesitatea de a suplini combustibilul pentru producerea de energie necesară corpului uman. Această se obtine prin creșterea semnificativă a aportului de grăsimi si consum moderat de proteine.
  4. Autorii articolului fac referire la efectele benefice ale dietei contra epilepsiei amintite chiar în Noul Testament ( Matei 17:14- 21 ).
  5. Deși este o dieta greu acceptată de organismele care reglează si fac recomandări despre cum ar trebui să mancam ( se vede clar ca recomandările anterioare au dus la o epidemie de diabet si obezitate, chiar în rândul copiilor, si de aici prevalent si i curentă mai mare a bolilor grave de inima, accidentelor vasculare cerebrale, cancer, insuficiență cardiacă și reală , etc ),  se impune acum ca aceste organisme si autorități sa isi gaseasca timp sa citească date științifice și să modifice recomandările lipsite de substrat stiintific pe care le-au tot susținut.
  6. Hipocrate a spus : ” Lasă mâncarea sa fie medicament, si medicamentul sa fie mâncare!”. E un principiu al medicinei preventive.

Ce este ketoza

  • Insulina este hormonul care asigura metabolizarea carbohidratilor si zaharurilor. Când nu mai există carbohidrati în sânge, nivelul de insulină scade, ceea ce duce la acumularea de grăsimi în corp, sub formă de obezitate.
  • Dupa cateva zile de post sau reducere dramatică a aportului aalimentar de carbohidrati rezervele de glucoza ale corpului dispar, si se initiaza arderea de grăsimi pentru a asigura energia necesara creierului si celulelor corpului.
  • Creierul nu poate arde grăsimi, dar trăiește foarte bine cu carbohidrati. Dupa 3- 4 zile fără carbohidrati, creierul este obligat da gaseasca o sursă alternativa de energie. Arderea grăsimilor da nastere la reziduuri numite corpi cetonici. Creierul iubește corpii cetonici si începe să trăiască cu ajutorul lor. Procesul de ardere a grăsimilor se produce în ficat. Corpii cetonici rezultați sunt acetoacetat ( bine cunoscutul oțet), acetona ( si ea bine cunoscuta ) si acidul beta-hidroxi butiric.
  • Ficatul produce multă acetona , dar, cel mai important corp cetonici din sânge este beta- hidroxi butiratul. Acidul acidoacetic se acumulează în ficat si este metabolizat în celelalte 2 forme de corpi cetonici.
  • Acetona este eliminată prin respiratie, iar restul corpilor cetonici  prin urina. Așadar, poti masura ketoza în urina, prin teste de respiratie si în sânge. Cel mai fidel test este cel din sânge.
  • Glicemia scade, dar nu atinge niciodata nivelul zero, sau concentratii mici, periculoase pentru corp ( de ex., celulele roșii ale sangelui si celulele ficatului nu pot folosi corpii cetonici pentru energie, așadar, este nevoie si de glucoza în sânge). Practic, corpul are capacitatea sa sintetizeze glucoza atât cât are nevoie , din aminoacizi ( care constituie proteinele ) si din moleculele de glicerol eliberate după procesele de ardere a trigliceridelor ( un trigliceride este constituit din 3 acizi grași și o molecula de glicerol . Acizii grași devin combustibil pentru corp, glicerolul devine substrat pentru menținerea unei glicemii normale).

Concluzia : nu e deloc absolut imperios sa mâncăm carbohidrati, deoarece corpul are resurse fiziologice proprii de a-și asigura necesarul de glucoza pentru diversele funcții care impun prezenta obligatorie a glucozei.

Ketoza este considerată o stare fiziologică pentru corp, nu o boala. Aici, în cazul dietei keto, este vorba de ketoza nutritionala, care niciodată nu va depăși 7- 8 mmol/ l. Este important de stabilit diferența clară dintre ketoza nutritionala si  ketoacidoza diabetica, o stare foarte gravă, indusă de lipsa totala de insulina, care duce la deces,  în lipsa unui tratament adecvat. În ketoacidoza diabetica corpii cetonici ating concentratii imense, până la 20 mmol/ l , iar sângele devine foarte acid , ” arzând ” , practic, celulele.

 

Va urma !

 

Be keto Be happy !

Insulina si postul intermitent

Rezistenta la insulina este acum considerată a fi ” dușmanul ” sănătății noastre, copilul neastîmpărat care lezează fiecare parte, organ, sistem si celula din corpul nostru . Nu e de mirare ca lumea științifică este într-o mișcare foarte activă de a studia, cerceta si recomanda măsuri împotriva dezvoltării acestei stări.

Postul intermitent este un tratament dietetic împotriva rezistentei la insulina si voi incerca sa argumentez această afirmație.

A sări peste o masă ( de ex., mic dejun ) este o metoda eficienta de a scădea rezistenta la insulina.

Eficiența postului intermitent depinde partial de modul cum este practicat postul intermitent

  • Restrictionarea pe perioade scurte de timp a alimentației , precum și postul intermitent înseamnă foarte simplu sa nu mănânci.
  • Există 2 studii cu rezultate diferite legate de efectele postului asupra rezistentei la insulina. Practic, un grup de subiecți a mâncat normal o zi si alta zi a postit ( postul pe zile alternative ), cicluri care s-au derulat pe parcursul a 2 saptamani.
  • Un studiu a raportat ca a existat o ameliorare a rezistentei la insulina – vezi date despre studiu – si un altul nu a găsit nici o corelație pozitivă.
  • Când s-a adoptat altă strategie , adică persoana a mâncat intr-o anume perioadă de timp a zilei ( de ex., a mâncat doar micul dejun si cina – despre studiu găsiți informatii aici ) s-au documentat efecte extrem de pozitive de ameliorare a sensibilității la insulina.
  • Sa reamintesc ca trebuie făcută o distincție clară între post si starvitie, despre care am vorbit în alte articole legate de postul intermitent.

Ce e prea mult poate dăuna

  • A exagera cu postul poate conduce, paradoxal, la creșterea rezistentei la insulina, totuși, nimeni nu a stabilit cu claritate durata sigură a unui post. Ca întotdeauna, există variatii individuale.
  • Ceea ce devine periculos este asa numitul sindrom de realimentare după un post prelungit, de aceea e foarte important sa stii sa întrerupi postul. Sfatuieste-te cu medicul si nutritionistul înainte să te decizi sa tii un post prelungit !
  • Despre efectele potențial nocive ale realimentatie necorespunzătoare poti citi in urmatorul articol.

Proporția de macronutrienti după perioada de post poate afecta succesul

  • Macronutrientii sunt proteinele, carbohidrații si grăsimile pe care ii introducem în corp când mâncăm.
  • Dacă după post vei mânca mulți carbohidrati, asta va duce, în mod clar, la depunerea excesului de carbohidrati sub formă de grăsimi, cu inițierea procesului de rezistenta la insulina.
  • De asemenea, excesul de proteine va duce la agresarea corpului, la inițierea procesului de gluconeogeneza ( sinteza de zahăr din alți macronutrienti decât carbohidratii), cu creșterea concentratiei de carbohidrati care nu pot fi introduși în celulele corpului, deja saturate, care se vor depune ca si celule de grăsime cu inducerea rezistentei la insulina.
  • Soluția de mijloc e de a adopta stilul keto, cel putin in primele 2 zile după un post intermitent prelungit. Excesul unuia din macronutrienti în defavoarea altuia ( în acest caz, exces de grăsimi în defavoarea carbohidratilor ) va duce la cresterea senzației de sațietate și la furnizarea de energie suficientă pentru organism- pentru detalii poti accesa linkul .

Cel mai simplu , indicat si mai usor de tolerat e sa intri intr-un post prelungit după ce, inițial, ai ținut keto. Asta iti va îmbunătăți mult senzatiile de foame si te va ajuta sa nu te gândești la mâncare precum în era în care mâncai carbohidrati. Altfel, e destul de greu sa atingi succesul, dar nu imposibil,  cu ajutorul voinței. Stabileste-ti obiective !

Avertizare reacție adversă periculoasă la un medicament

Este adevarat ca acest tip de postare nu face parte din ce mi-am propus, dar , deoarece lucrez ca medic, este perfect etic sa gasesc orice cale de a comunica date științifice de ultima ora care influențează viața oamenilor. Nu stiu daca printre cei care imi citesc blogul se gasesc persoane care vor fi afectate de anunțul meu, dar e de datoria mea să o fac.

În Suedia, tara in care noi locuim , accesul la informatie medicală este foarte bine pus la punct.

Ieri am primit o scrisoare de la autoritatea care reglementează folosirea medicamentelor în Suedia prin care eram informată că un medicament larg folosit în tratamentul hipertensiunii arteriale , cu numele de HIDROCLOROTIAZID, duce la un risc crescut de cancer de piele.

Medicamentul are diverse nume comerciale si e folosit si in combinatie cu alte hipertensiv.

Intrebati-va medicul de familie despre acest medicament si răspândiți informația, astfel încât să se evite o asemenea gravă reacție adversă.

Puteti citi despre unul dintre studiile   legat de acest aspect aici .

Cofeina,glicemia si ketoza

Legat de stilul de viață keto există multe păreri și curente de opinie, cum ar fi: ce se calculează, carbohidrații totali sau neti, proteinele influențează sau nu glicemia si, implicit, ketoza, sau ” te arunca afară din ketoza”, datorită creșterii glicemiei, consumul de cafea.

Eu citesc foarte mult despre keto, a devenit o pasiune pentru mine , dar , probabil datorită profesiei mele, filtrez mult informația si ma bazez pe informatii care, intr-un fel sau altul, au un suport științific, logic .

Există mulți ” guru” keto pe net, si multi susțin lucruri pe care nu le dovedesc cu nimic, doar asa, ca zic ei ca e asa, înseamnă că asa si e.

Eu caut studii sau experimentez pe mine, atunci când acest lucru e realizabil.

De aici si nevoia de a realiza un experiment personal legat de consumul de cafea în keto si influenta lui asupra glicemiei si ketozei.

Ideea mi-a venit ieri după ce am vizualizat 2 videouri care susțineau date diferite. Un „guru” care zicea ca să nu bei mai mult de o cafea pe zi deoarece te scoate din starea de ketoza, dar fără a argumenta în vreun fel această afirmație, si un altul care venea si cu date științifice și mecanisme fiziologice legate de efectul cafelei în corp.

Date concrete despre keto si cafea nu există, dar există un mic studiu efectuat pe 10 pacienți , care nu urmau dieta keto ( aspect foarte important de subliniat ) , cărora li s-a administrat 2 doze de cofeina la micul dejun. S-a demonstrat apoi, prin analize de sânge specifice, ca substanța numită cafeina stimulează semnificativ producția de ketone/corpi cetonici si creste si concentratia de acizi grași liberi din plasmă ( acizii grași liberi sunt substratul energetic de bază în keto, iar prin arderea lor se produc ketone). Pentru cei interesati se gasesc mai multe informatii aici.

Celălalt cunoscător în keto, care venea cu date argumentate fiziologic si științifice, susținea că o cana de cafea va induce mobilizarea de glicogen depozitat în mușchi ( glicogenul este formă de rezervă, de depozit de glucoza a corpului ) , ceea ce va duce la cresterea glicemiei, efect care este de foarte scurtă durată, dar, induce, de asemenea, arderea de acizi grași, cu creșterea ketozei.

Asa ca, zis si facut. Am pregătit o cafea bună și am inițiat experimentul.

Înainte de cafea :

  • Glicemie= 3,9 ( normal între 4 și 6 )
  • Corpi cetonici = 5,9 ( ketoza eficienta )

De menționat că sunt în a 3- a zi de post cu apă, dintr-un post prelungit pe care ni l-am propus, care se va întinde pe 5 zile. Despre asta, în alt articol.

La 5 minute dupa cafea :

  • Glicemie = 3,5 ( normal între 4 și 6)
  • Corpi cetonici = 6,4 ( ard grăsimi)

La 10 minute dupa cafea :

  • Glicemie =3,4 ( normal între 4 și 6)
  • Ketoza= 6,8 ( produc ketone la greu)

Sa interpretăm rezultatele:

  1. După consumul de cafea, ketoza a crescut, atât după 5 minute, cat si dupa 10 minute, deci, cofeina intensifică arderile de acizi grași, crescând ketoza.
  2. Glicemia a scazut după consumul de cofeina, datorită scăderii insulinei din sânge, ceea ce duce la stimularea arderilor de grăsimi.

Concluzia e că se poate bea cafea în dieta keto. Nu e nevoie de cafea decofeinizata, asa cum sustin unii. Dar, ca orice lucru în viață, nu trebuie făcute excese, adică să beți cafea dupa cafea , si doar cafeaua sa fie substratul hidratarii corpului.

Noi bem circa 5 cafele pe zi, cam 160-200 mi fiecare.

Ce se intampla in corp când postim

Ca sa înțelegem foarte bine ce se întâmpla când postim, trebuie, prima data, sa înțelegem foarte bine ce procese fiziologice, metabolice, hormonale  se produc atunci când mâncam, mai ales ca am fost dresați sa mâncam non-stop: ia micul dejun, nu uita de gustare, trebuie sa mănânci la prânz, apoi, sa ții cont de gustarea de după-amiaza și , obligatoriu, sa iei cina înainte de somnul de noapte. Cum Dumnezeu sa nu ne îmbolnăvim dacă dam corpului mereu ceva de făcut , plus ca e bombardat cu toate toxinele din produsele de îngrijire, de curățenie a casei, din aer, din mâncarea procesata și rafinata, super tratată, din fructele și legumele tratate cu ierbicide, pesticide, din apa etc.

 

Când mâncam introducem in corp carbohidrați, grăsimi și proteine. Glicemia creste , ceea ce duce la secreția de insulina. Insulina are ca scop sa stocheze glucoza , in principal in ficat, dar și in mușchi, sub forma de glicogen, astfel încât  in sânge sa existe glucoza doar cât sa corespundă unui cubuleț de zahăr. 

Dar , capacitatea de stocare a glucozei in ficat și mușchi este limitată, depozitul de glicogen din mușchi și ficat atingând un maxim posibil de circa 5oo grame. Acest glicogen este sursa de glucoza atunci când corpul nu mai primește carbohidrați, este “ cămara “ cu zahăr, glucoza , pentru zile “ negre “.

Cand aceasta capacitate de stocare a glucozei, provenita din carbohidratii pe care ii mâncam , și-a atins punctul maxim, restul de carbohidrați, glucoza se stochează sub forma de celule grase, numite celule adipoase sau adipocite. Astfel, grăsimile consumate la o masa , alături de carbohidrați, nu sunt metabolizate in vreun fel, ci sunt direct stocate ca atare , in celulele adipoase. Proteinele participa la procese complexe , care nu fac subiectul acestui articol.

Deci, ce se întâmpla când postim ?  Pai, sa gândim in ordine inversa.

  • nivelul de insulina scade, deoarece nu mai exista aport alimentar de carbohidrați , ceea ce duce la  declansarea de  semnale  ce transmit corpului ca e timpul sa apeleze la rezerve pentru a asigura energia necesară funcționarii diverselor organe și sisteme ale organismului .
  • incepe arderea glicogenului, care este sursa de energie cea mai accesibila și cea mai ușor de folosit de către corp. Rezervele de glicogen din ficat ajung sa asigure energie pentru circa 24- 36 de ore. Apoi, corpul începe sa ardă grasime.

 

 

George Cahill, un expert in fiziologia postului, a definit etapele procesului  ingestie de alimente- post.

 

Acestea sunt : 

  1. Procesul de alimentație.( descris mai sus ).
  2. Procesul de digestie , de absorbție , de metabolizare a principiilor alimentare ingerate, care durează pana la 24 de ore ( înțelegeți ca atunci când mâncam masa după masa, și gustare după gustare, practic suprasolicităm , pana la epuizare toate sistemele organismului, nelăsându-se- i timp sa se odihneasca și sa se refacă ?! ). In aceasta etapa, dacă nu se consuma nici un aliment, se  inițiază utilizarea glicogenului stocat in mușchi și ficat.  Nivelul de insulina scade.
  3. Procesul de gluconeogeneza, care este un  “ talent “ deosebit al corpului  , ce consta in sinteza de glucoza din alte surse decât carbohidrați, adică din proteine și grăsimi. De aceea, in keto și postul prelungit nu se produce prăbușirea totala a glicemiei. Glicemia scade foarte mult, la valori considerate  hipoglicemice  ( hipoglicemie= scăderea glucozei din sânge ) , dar cei care postesc nu intra niciodată in coma. Interesant, nu !?
  4. Starea de ketoza se atinge după circa 48- 72 de ore de post. Acum începe arderea de grăsimi, proces stimulat de nivel scăzut de insulina din sânge.  In celulele de grasime sunt stocate așa numitele trigliceride, care sunt alcătuite dintr-o molecula de glicerol și 3 molecule de acizi grași. Când se produce mobilizarea grăsimilor din celulele adipoase , se descompun tocmai aceste trigliceride, proces in urma căruia se formează o molecula de glicerol și  3 molecule de acizi grași liberi. Glicerolul este folosit pentru sinteza de glucoza, prin procesul de gluconeogeneza descris mai sus . Acizii grași liberi sunt folosiți  ca surse de energie de către  de către majoritatea organelor din corp, dar, creierul nu poate folosi acizi grași liberi. Totuși, organismul uman este adaptat acestei situații, altfel nu am fi supraviețuit de-a lungul anilor.  Prin arderea acizilor grași se produc corpii cetonici, ketonele, pe care creierul adora sa le folosească.  Așadar, ketonele sunt deșeuri rezultate din arderea acizilor grași.
  5. Ultima faza este cea in care corpul  înțelege ca trebuie sa-și protejeze cel mai important constituent : proteinele. Cam după 5 zile de post  se produc cantități mari de hormon de creștere ( hormon antagonist insulinei ) , care se produce pulsatil in corp, hormon care  asigura cruțarea masei musculare și a țesutului conjunctiv , astfel încât proteinele constituente sa nu fie arse in procesul de gluconeogeneza. Energia necesară proceselor metabolice de baza este asigurata de arderea acizilor grași și utilizarea ketonelor . Glicemia este menținută cu ajutorul  gluconeogenezei  , care stimulează formarea de glucoza din glicerol, glicerol rezultat din descompunerea trigliceridelor din celulele grase din corp. Proteinele nu sunt folosite ca sursa de energie.

 

Asadar, când postești, “ te sucești “ . In loc sa arzi glucoza, arzi grăsimi. De aceea e un sentiment  deosebit sa te gândești : postesc și stau in canapea , la TV , și ard grăsimi ca motorul Diesel in funcțiune, dar, fără nici un efort. 👍😅

Este foarte logic ca așa se întâmpla. Gândiți-va doar ca omul din Paleolitic nu avea acces zilnic la mâncare, plus ca iarna și vânatul devenea dificil, și, cu toate acestea, noi am supraviețuit ca specie. 

 

Postul nu înseamnă starvitie , așa cum mulți interpretează greșit. Starvitia este atunci când te înfometezi fără voința ta, postul fiind o decizie  personală asumată, care se poate întrerupe  oricând îți dorești.

 

Daca te gândești sa postești, e bine sa iei legătura cu doctorul tău, cu nutritionistul, astfel  încât sa te poți informa asupra tuturor regulilor , pentru a nu te expune la riscuri periculoase pentru sănătatea ta. Citește, informează- te , întreabă, consulta-te și adresează- te medicului și experților in nutritie! Aceștia sunt, in acceptiunea mea, pași extrem de importanți pentru un efect maximal al postului asupra stării de sănătate și de bine al corpului.

Dieta ketogenica /LCHF si bolile de tiroida

Glanda tiroidă este o mica glanda endocrina situată la nivelul gâtului. În popor se spune ” am glanda ” când cineva face o boala de tiroidă, dar adevărul e că există multe glande endocrine în corp ( hipofiza, suprarenala, pancreasul , paratiroida, glandele sexuale etc ) , toate având o importanta majora in controlul unor funcții vitale necesare bunei funcționări a organismului uman.

Glanda tiroidă este foarte importanta pentru controlul metabolismului corpului. Nu putem trăi fără hormonii tiroidieni, si nu ne e foarte bine nici când există exces de hormoni tiroidieni în corp.

Hormonii tiroidieni exercita următoarele efecte în corp:

  1. Controlează metabolismul bazal ( adică toate acele procese care ne tin in viata în condiții bazale, fiziologice – bătăile inimii, respiratia, transpirația, schimbul de căldură cu mediul extern etc).
  2. Ajuta la mentinerea activității normale a creierului ( orice boala a tiroidei poate duce la afectarea memoriei si a altor funcții superioare ale creierului ).
  3. Influențează contractia musculara si ajuta la mentinerea masei musculare.
  4. Tiroidă contribuie, prin intermediul hormonilor tiroidieni pe care îi produce, la sănătatea oaselor.

Există multe tipuri de boli care afecteaza tiroidă, pornind de la inflamatii, infecții, boli autoimune, până la tumori benigne sau maligne. Nu voi începe să fac o prezentare a acestora, doar voi trece rapid în revista simptomele specifice celor mai frecvente întâlnite situații:

  • HIPERTIROIDIA= eliberarea unei cantități prea mari de hormoni tiroidieni din tiroidă în sânge.
  • HIPOTIROIDIA= producerea unor concentratii prea mici de hormoni tiroidieni în relație cu necesitățile corpului.

HIPERTIROIDIA ( cantități prea mari de hormoni tiroidieni ) duce la nervozitate, anxietate, insomnii, tremuraturi ale mâinilor, palpitatii, transpirația excesive, căldura devine insuportabilă, diaree, tulburări de ciclu menstrual, eventual gusa, căderea părului, umflarea ochilor cu privire fixa. Netratata, boala poate fi fatala, cu afectarea gravă a ochilor si a inimii, dar si a altor organe.

HIPOTIROIDIA provoacă oboseala extremă, creștere în greutate si umflarea picioarelor, constipatie, depresie, eventual gusa, tulburări de ciclu menstrual etc.

Consultati-va cu medicul vostru înainte să începeți o dieta LCHF/keto si , eventual, faceti o revizie generală a corpului .

Continuă lectura „Dieta ketogenica /LCHF si bolile de tiroida”

Cerealele integrale si bolile cardiovasculare

Obisnuiesc sa citesc foarte mult despre carbohidrati/LCHF/dieta ketogenica si doresc sa împărtășesc din experienta mea pentru ca cei interesati sa constientizeze ca suntem ceea ce mâncăm si ca actualele recomandări dietetice / nutritionale sunt falimentare, deoarece au dus la o explozie de boli grave , precum obezitate, diabet, boli de inima si accidente vasculare cerebrale, insuficiență reală cu dializa, cancer , boli inflamatorii etc.

Astăzi am citit un articol interesant pe http://www.cochrane.org , care este o librărie virtuală ce conține informații practice si științifice despre diverse studii .

Titlul original al articolului pe care il voi traduce/adapta si cita în acesta postare  este ” Whole grain cereals for cardiovascular disease „

Articolul a fost publicat in 2017 , după ce a fost revizuit ( asa sunt cerințele) de Heart Group.

Autorii au evaluat rezultatele a 9 studii științifice randomizate , care au comparat efectele dietelor bogate in produse din cereale integrale ( foarte recomandate de ceva ani buni ) cu efectele dietelor bogate in cereale rafinate sau cu o dieta obișnuită.

S-au comparat efectele asupra colesterolului si tensiunii arteriale, factori considerati factori de risc pentru bolile cardiovasculare

Concluzii: nu există date suficiente care să susțină recomandarea de a adopta o dieta bogata in produse obținute din cereale integrale pentru a reduce riscul de boala cardiovasculara, de a scădea colesterolul sau tensiunea arteriala.

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

http://www.bristolfarms.com

Puteti accesa link-ul urmator pentru a obtine mai multe informatii despre articol.

https://www.cochrane.org/CD005051/VASC_whole-grain-cereals-cardiovascular-disease

Pioneri ai tratamentelor prin dieta

Voi iniția, asa cum am promis intr-un articol anterior, publicarea unei serii de articole despre cei care lupta cu industria farmaceutică, aici numită „Big pharma ” , si industria alimentara, numită „Big food ” pentru a demonstra că toate recomandările făcute până acum nu au făcut altceva decât să ne imbolnaveasca.

Unii dintre acești pioneri au avut mult de suferit de pe urma convingerilor lor, au fost denigrati, concediați, judecati.

Azi ma opresc la DR. ASEEM MALHOTRA , un cardiolog de renume din Marea Britanie, membru al Academiei regale medicale de acolo. El este si autorul dietei PIOPPI, o varianta a dietei mediteraniene, care este o dieta LCHF ( nu keto ).

Dr. Malhotra s-a adresat recent Parlamentului European sub semnul întrebării:

” Big food and big pharma- killing for profit ? „

Va invit sa urmăriți video de mai jos. Nu are nici un rost sa mai comentez eu ceva. Colegul meu britanic spune totul în prelegerea lui.

Vizionare plăcută !