Cerealele integrale si bolile cardiovasculare

Obisnuiesc sa citesc foarte mult despre carbohidrati/LCHF/dieta ketogenica si doresc sa împărtășesc din experienta mea pentru ca cei interesati sa constientizeze ca suntem ceea ce mâncăm si ca actualele recomandări dietetice / nutritionale sunt falimentare, deoarece au dus la o explozie de boli grave , precum obezitate, diabet, boli de inima si accidente vasculare cerebrale, insuficiență reală cu dializa, cancer , boli inflamatorii etc.

Astăzi am citit un articol interesant pe www.cochrane.org , care este o librărie virtuală ce conține informații practice si științifice despre diverse studii .

Titlul original al articolului pe care il voi traduce/adapta si cita în acesta postare  este ” Whole grain cereals for cardiovascular disease “

Articolul a fost publicat in 2017 , după ce a fost revizuit ( asa sunt cerințele) de Heart Group.

Autorii au evaluat rezultatele a 9 studii științifice randomizate , care au comparat efectele dietelor bogate in produse din cereale integrale ( foarte recomandate de ceva ani buni ) cu efectele dietelor bogate in cereale rafinate sau cu o dieta obișnuită.

S-au comparat efectele asupra colesterolului si tensiunii arteriale, factori considerati factori de risc pentru bolile cardiovasculare

Concluzii: nu există date suficiente care să susțină recomandarea de a adopta o dieta bogata in produse obținute din cereale integrale pentru a reduce riscul de boala cardiovasculara, de a scădea colesterolul sau tensiunea arteriala.

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.bristolfarms.com

Puteti accesa link-ul urmator pentru a obtine mai multe informatii despre articol.

https://www.cochrane.org/CD005051/VASC_whole-grain-cereals-cardiovascular-disease

Pioneri ai tratamentelor prin dieta

Voi iniția, asa cum am promis intr-un articol anterior, publicarea unei serii de articole despre cei care lupta cu industria farmaceutică, aici numită “Big pharma ” , si industria alimentara, numită “Big food ” pentru a demonstra că toate recomandările făcute până acum nu au făcut altceva decât să ne imbolnaveasca.

Unii dintre acești pioneri au avut mult de suferit de pe urma convingerilor lor, au fost denigrati, concediați, judecati.

Azi ma opresc la DR. ASEEM MALHOTRA , un cardiolog de renume din Marea Britanie, membru al Academiei regale medicale de acolo. El este si autorul dietei PIOPPI, o varianta a dietei mediteraniene, care este o dieta LCHF ( nu keto ).

Dr. Malhotra s-a adresat recent Parlamentului European sub semnul întrebării:

” Big food and big pharma- killing for profit ? “

Va invit sa urmăriți video de mai jos. Nu are nici un rost sa mai comentez eu ceva. Colegul meu britanic spune totul în prelegerea lui.

Vizionare plăcută !

LCHF /dieta ketogenica si ficatul gras

In mod sigur, prima intrebare pe buzele oricui atunci când aude de o dieta în care grăsimile au o preponderență de 70- 75 % este legata de sănătatea ficatului.

“O să fac steatoza? Pai, cum, mănânc atâtea grăsimi si nu pățesc nimic la ficat ?”

Steatoza hepatica ( ficatul gras, ficatul încărcat cu grăsime) are 2 cauze : consumul excesiv de alcool sau consumul excesiv de carbohidrati si grăsimi trans ( margarină, produsele alimentare care contin grăsimi hidrogenate sau partial hidrogenate- CONTROLATI ÎNTOTDEAUNA ETICHETELE CU INFORMATIILE NUTRITIONALE ALE PRODUSELOR PE CARE LE CUMPARATI ).

#Steatoza hepatica provocata de alcool nu se poate vindeca decât, logic, prin limitarea consumului de nauturi alcoolice.

Am ales să vă prezint azi câteva date științifice legate de efectele dietei LCHF/keto asupra steatozei hepatice induse de alimentatia actuală.

Netrata , steatoza hepatica poate evolua spre ciroza, dar, până acolo, provoacă alte boli grave, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2. De aceea este foarte gravă, nu reprezinta doar o banală acumulare de grăsimi în ficat.

Există un studiu publicat de revista medicală ” The journal of clinical endocrinology and metabolism ” care a evidențiat că o dieta bogată în fructoza ( zahărul din fructe ) provoacă sinteza de acizi grași în ficat , cu inițierea proceselor ce duc, în final, la steatoza hepatica.

Puteți consulta studiul urmând următorul link : www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25825943.

Intr-un alt studiu derulat pe o perioadă de 3 săptămâni , care a înrolat adulți obezi , s-a administrat o dieta cu 1000 calorii mai mult în grupul de studiu, față de grupul de control, calorii care proveneau din dulciuri, sucuri indulcite. In acest grup s-a evidențiat creșterea cu 27% a incidentei steatozei hepatice, comparativ cu grupul de control.

Date mai amănunțite puteți obține aici : www.academic.oup.com/ajcn/article/96/4/727/4576835.

Există o mulțime de astfel de studii care demonstrează efectul nociv al consumului de carbohidrati ( glucoza, fructoza – ca să amintim dușmanii cei mai cunoscuți) în geneză steatozei hepatice.

În anul 2007 au fost publicate rezultatele unui studiu pilot legate de efectul dietei LCHF-KETO asupra steatozei hepatice ( detalii aici www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17219068).

În cadrul acestui studiu, 5 pacienți super obezi si cu steatoza hepatica clar diagnosticat prin punctie hepatica au urmat o dieta ketogenica, cu consumul a maxim 20 g carbohidrati /zi , alături de suplimente cu vitamine si minerale, timp de 6 luni. După acest interval s-a observat o scădere ponderala importanta si , cu ajutorul punctie ficatului, s-a demonstrat ameliorarea netă a steatozei hepatice.

Nu e un studiu izolat legat de acest topic, dar ma opresc aici ca să nu plictisesc cu prea multe date științifice.

Studii științifice se derulează în continuare , pentru a stabili siguranta pe termen lung a dietei ketogenice .

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.sfatulmedicului.ro

www.sfatulmediculuihepatita.blogspot.com

www.medgadget.com

www.cookinggodsway.com

www.avatare-triste.blogspot.com

Este sigură dieta LCHF pe termen lung ?

În lumea medicală se duce un razboi greu : pe de o parte sunt susținătorii dietei LCHF ( care da o lovitură dură industriei zaharului si carbohidratilor, industrie care câștigă sume de bani de nici nu ne putem imagina ), iar în tabara opusă se află conservatorii, cei care continuă să susțină că actualele recomandări nutritionale, cu cantități mari de carbohidrati si reduse de grăsimi , sunt cele care sunt sănătoase ( în rândul acestei tabere sunt foarte mulți care nu mai pot sa isi mentina independența și credibilitatea științifică, deoarece sunt sponsorizati sau studiile efectuate de către ei sunt plătite de industria zaharului).

Asa că, susținătorii dietei actuale au ordonat efectuarea unui studiu care să arate cât de dezastruoase,periculoase, devastatoare 😅😅 pot fi efectele pe termen lung ale unei diete LCHF.

( CA O PARANTEZA , MA DISTREAZA TERIBIL SA DEZVALUI CA REZULTATELE STUDIULUI S-AU INTORS IMPOTRIVA LOR 😎 ).

Rezultatele studiului au fost publicate în revista de mare prestigiu în lumea medicală NEJM – The New England Journal of Medicine.

Linkul pentru cei care doresc să citească mai mult : https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa055317

Studiul a înrolat 82 802 femei care , inițial, au participat la studiul numit ” Nurses ‘ Health Study” . Acestea au completat un chestionar, răspunsurile fiind utilizate apoi pentru calcularea unui scor LCHF. A fost examinată asocierea între scorul dietei LCHF si riscul de boala cardiovasculara la femeile participante.

În timpul a 20 de ani cat a durat procesul de urmărire al celor înrolate în studiu, s-au diagnosticat 1994 de cazuri noi de boli cardiovasculare ( din totalul de 82 802 !!! ).

Studiul a concluzionat ( traducerea autorului ) : ” Rezultatele noastre sugerează că dietele sărace în carbohidrati si bogate in proteine si grăsimi NU SUNT ASOCIATE cu un risc crescut de boala de inimă la femei . Când sunt consumate grăsimi si proteine vegetale , există chiar o reducere moderată a riscului de îmbolnăvire de boală de inimă “.

Așadar:

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.twitter.com/johnmcgrathmb

www.myketokitchen.com

www.thenationshealth.aphapublications.org

www.eatthebutter.org

Dieta LCHF si diabetul zaharat de tip 2 – studiu randomizat controlat

Diabetul de tip 2 este , la momentul actual, o boală epidemică, înfricoșătoare , datorită complicațiilor grave. Totul lovește ca un bumerang ca urmare a recomandărilor gresite privind nutritia si orarul meselor , recomandări stabilite de ceva persoane de prin America prin anii ’50- ‘ 60 , fără o bază stiintifica solidă. Ca urmare, explozia de obezitate, diabet, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, cancer, demență etc.

Există, în acest moment, o mișcare revoluționară legată de principiile unei nutritii corecte, mișcare care încetul cu încetul câștigă teren și care este susținută de personalități din domeniul medical, nutritionisti, analiști, chiar ingineri, ziariști de investigație. Este vorba de dieta LCHF si piesa de rezistenta , dieta ketogenica, prescurtata , keto. Voi dedica o postare speciala pentru acest subiect, deoarece o parte din cei implicați au avut mult de suferit din partea autorităților, fiind puși pe rug, ca vrăjitoarele, datorită luptei lor în favoarea dietei LCHF , împotriva recomandărilor actuale de alimentație asa zis sănătoasă, care încurajează consumul periculos de mare de zahăr și carbohidrati.

Studiul despre care voi scrie astăzi a fost publicat in revista de profil medical ” Diabetic medicine ” în septembrie 2005.

Pentru cei care doresc să citească mai în amănunt despre studiu , indic aici linkul care poate fi accesat în acest scop : https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1464-5491.2005.01760.x

Obiectivul studiului a fost evaluarea efectelor unei diete LCHF versus dieta clasică asupra unui grup selectat de subiecți, care au avut în comun obezitatea si diabetul dezechilibrat de tip 2.

Caracteristicile studiului

  • A înrolat 102 subiecți
  • Perioadă de desfășurare a studiului – 3 luni
  • A monitorizat, ca o măsură a efectelor dietelor, greutatea corporală, glicemia, grăsimile din sânge și tensiunea arteriala

Rezultate

  • Scăderea ponderala a fost mai semnificativă în grupul care a adoptat dieta LCHF
  • Colesterolul bun a prezentat o îmbunătățire în grupul celor aflați pe dieta LCHF , în ciuda consumului mare de grăsimi saturate ( total interzise de recomandările actuale ).

Concluziile studiului

Restricția alimentară de carbohidrati este o metoda eficienta pe termen scurt de a obține scădere ponderala .

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.skymartbw.com

www.drnitingupte.com

Postul intermitent- aspecte practice

Asa cum spuneam intr-o postare anterioară, postul intermitent a devenit foarte la modă.

Există mai multe moduri de a posti intermitent: 16:8, 24 ,2 zile pe săptămână, posturi prelungite.

Reamintesc că este foarte important să contactați și să vă sfătuiți cu un medic /nutritionist înainte să vă decideți să începeți să postiti.

Cel mai simplu model este cel numit ” postul intermitent zilnic” sau modelul ” Leangains” , cunoscut în lumea celor care obișnuiesc să posteasca drept ” 16:8″, adică 16 ore de post si 8 ore pentru a mânca.

Nu are nici o importanță la ce oră începi postul. Tu decizi. Totul e să respecți perioada de 16 ore de post , când ai voie sa consumi doar apă plata/ minerală, cafea, ceai, preferabil verde, datorită conținutului mare în antioxidanti.

NU CONSUMATI CEAIURI ASEZONATE CU FRUCTE DEOARECE VETI RUPE POSTUL DATORITA CONTINUTULUI IN FRUCTOZA AL FRUCTELOR ( FRUCTOZA SE TRANSFORMA IN GLUCOZA IN CORP, CEEA CE DUCE LA UN RAPUNS DE INSULINA, CARE RUPE POSTUL ). PRACTIC, IN POST, NIVELUL DE INSULINA IN SANGE ESTE FOARTE REDUS, CORPUL BUCURANDU-SE DE O PAUZĂ METABOLICA BINE MERITATĂ.

Mai multe detalii despre postul intermitent zilnic puteți găsi pe https://leangains.com. Veți observa că e o pagina dedicată celor care se antrenează la maxim, deoarece din ce în ce mai mulți sportivi se antrenează în ketoza si post, dar, puteți găsi informații practice despre acest tip de post, chiar dacă nu țineți sa fiti un sac de mușchi și pătrățele 😄.

Deoarece postul intermitent zilnic este practicat zilnic pe perioade scurte de timp este foarte ușor să ” îl rupi ” , adică să începi să mănânci ceva.

În arta postitului intermitent se vorbește foarte mult de ” stiinta de a rupe ( întrerupe) postul ” , pentru a evita anularea tuturor proceselor benefice induse de post în corp, precum și pentru a evita asa numitul ” sindrom de realimentatie “. Voi scrie mai multe despre asta în alte postari.

Dacă vreți să vă provocați, după ce v-ati antrenat cu postul de 16:8 , puteți trece la postul de 24 de ore, ceea ce înseamnă că mâncați o dată la 24 de ore. Acest model de a posti duce la o scădere în greutate mult mai accentuată decât în modelul anterior, iar celelalte efecte benefice ale postului ( descrise intr-o postare anterioară de-a mea ) sunt intensificate, deoarece corpul are mai mult timp la dispoziție când se poate ” autorepara ” , autoregenera, intineri, reînnoi.

Dacă începe să vă placă ( nouă ne place să postim, ne simtim mult mai energici, mai concentrați, organizați) puteți trece la post de 36 de ore, adică fără mâncare timp de 36 de ore. Practic, puteți alterna zilnic sau săptămânal aceste tipuri, după cum preferați.

De fapt, chiar se recomandă alternarea postului ( de aici si numele de intermitent) pentru a ” duce în eroare ” corpul, care începe să se adapteze daca începe să cunoască regulile jocului.

Despre postul prelungit ( 3 zile, 5 zile, 7 zile, 10 zile etc ) voi dezbate în altă postare , deoarece merita un capitol separat.

Despre cum se intrerupe / ” rupe” / iese dintr-un post mai lung de 16 ore voi scrie separat.

Ce ai voie sa faci în timpul unui post intermitent cu apă?

  1. Poti bea apă plata/ minerală, sifon , ceai ( fără zahar sau indulcitori, fără fructe , fără lapte, frișcă) , cafea ( aceleași restricții ca la ceai )
  2. Dacă ești in ketoza, nu ai voie sa mai pui grăsime în cafea /ceai. Grăsimea va ” biciui ” insulina ( chiar dacă intr-un grad incomparabil mai mic decât carbohidratii) , ceea ce va duce la ieșirea din post.
  3. Încercați să evitați suplimentele alimentare ( multe dintre ele se recomandă a se lua în timpul mesei ).

Imaginile au fost preluate din aplicația gratuită Image Search Man care pune la dispoziție imagini de pe următoarele site-uri:

www.pinterest.com

www.medium.com

www.mercola.com

www.siimland.com

www.healthyhappywomanafter40.com

www.stedavies.com

www.FreeFitnessTips.co.uk

Cine ne ucide ?

Un articol interesant pentru cei interesați.

https://www.washingtontimes.com/news/2018/jul/8/fatty-foods-dont-cause-heart-disease-bread-and-pas/