Salata de semințe incoltite de brocoli si ridiche rosie

Obișnuiesc să pun semințe la încolțit, cel mai adesea un amestec de semințe de brocoli si ridiche roșie. Voi adaugă și semințe de trifoi.

Semințele incoltite conțin de 200-400 de ori mai multe substanțe nutritive ( vitamine si minerale ) decât planta adultă.

O mână de semințe incoltite pe zi va scapa de grija suplimentelor în formă de comprimate.

Aceasta salată este indicată pentru momentul în care ruperi un post mai lung de 24 de ore , perioadă în care, daca ati ținut postul pentru a atinge autofagia, nu ati putut lua suplimente alimentare. Așadar, în loc să rupeti postul cu o mână de pastile, pregătiți această salată si puneti-o alături de altceva care e indicat pentru a rupe postul.

Salata se pretează pentru ziua 1 și 2 după ce întrerupeti postul.

Bineînțeles că poate fi o salată de excepție și în alte situații, alături de un meniu keto.

Are un indice keto de 10,1:1 , ceea ce o face o bombă de grăsime, foarte utila sa mențina si sa accelereze ketoza după post, si nu numai.

Valori nutritionale pentru intreaga cantitate , estimată de mine la o porție

  • Total carbohidrati 5,1 g
  • Fibre 1,3 g
  • Grasimi 85,4 g
  • Proteine 3,3 g
  • Energie 749 kcal

Ingrediente

  • 50 g semințe incoltite de brocoli
  • 50 g semințe incoltite de ridiche roșie
  • 6 linguri ulei de măsline /avocado
  • Sare si piper ,dupa gust
  • 1 lingura oțet de mere aromatic ( eu pun diverse ierburi aromatice uscate intr-un borcan si torn oțet de mere cat sa le acopere. Le las la moderat cel putin 1 saptamana , apoi îl folosesc la salate ).

Mod de preparare

Amestecă totul într-un vas si asezoneaza cu sare si piper dupa gustul tau.

Be keto Be happy 😃!

Principii general valabile când se intrerupe un post prelungit

Cum am mai subliniat si în alte articole anterioare, a stii sa ” rupi ” postul este știință.

O sa scriu aici despre principiile general valabile pentru primele 2 zile după un post prelungit, în această perioadă corpul fiind foarte sensibil la supraalimentatie. Mai multe informatii găsiți în articolul dedicat, despre cum se întrerupe un post prelungit .

Principii generale

  1. Menține un aport de proteine sub 20 g /zi in primele 2 zile dupa perioadă de post prelungit.
  2. Nu depăși 20 g carbohidrati / zi în primele 2 zile după perioada de post prelungit.
  3. Aportul caloric trebuie sa fie de 500 – 800 kcal pentru femei și 800-1000 kcal pentru bărbați, în prima zi după post.
  4. În a doua zi după post , aportul caloric poate fi crescut la 800-1000 kcal pentru femei și 1000-1200 kcal pentru bărbați.
  5. Ajuta intestinul, bila, ficatul, pancreasul, stomacul sa digere mult mai usor tot ce mănânci. Ia suplimente cu enzime digestive ! Aportul de suplimente cu enzime digestive este recomandat în fiecare zi , ca un stil de viață, deoarece ușurează mult procesele de digestie.
  6. Suplimentele cu vitamine si minerale pot fi reintroduse din prima zi după postul prelungit.

Respectând aceste recomandări generale, veți reuși să realizați o trecere ușoară a fiziologiei corpului din perioada de post către perioada de alimentație, evitând procesul de supraalimentatie , care streseaza major corpul, ducând la anularea tuturor beneficiilor obținute prin postul prelungit.

Be keto Be happy 🙂!

Mituri despre post- partea întâi

Am fost ” dresați “ in ultimii ani sa mâncam non-stop, deși nu au existat date științifice care sa susțină, sa demonstreze, ca un asemenea stil alimentar, cu 3 mese principale și 2 gustări, este strict necesar, fiziologic. Nu, au apărut niște recomandări , multă publicitate și , încetul, cu încetul omul a început sa mănânce tot timpul, obsesiv-compulsiv. Mâncarea devine foarte ușor accesibila, Fast Food-ul domina viața tuturor, mâncarea ieftină, super rafinata și procesata, lipsită de orice valoare nutritivă, care este și toxica și otrăvitoare își face loc in viața noastră. Devenim obezi, diabetici, creste numărul de boli grave, precum cancerul, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, copiii beau doar sucuri colorate și super îndulcite, mănâncă niște așa ziși hamburgeri , care sunt făcuți din deșeuri de zgarciuri și oase, tendoane, dar, au jucării alături, offffff……și se îmbolnăvesc de boli din ce in ce mai grave.

Aflam ca zaharul e otrava, dar suntem atenți la aceasta informație ? Ne documentam mai mult decât ni se spune ? Nu! Ne complacem sa credem ca industria alimentara are grija de noi. Eu am învățat ceva in viața mea de aproape 50 ani : nimeni nu va avea grija de mine așa cum o fac eu.

Acum, după 9 luni de documentare continua, și pe care nu am de gând sa o intrerup, sunt pur și simplu socata de faptul ca ignoram , atât de inocent, faptul ca nutriția ne poate fi prieten sau dușman, medicament sau otrava.

Sunt multe de spus, dar …..pe rând .

Astazi am sa încerc sa combat miturile legate de perioadele de post. Deoarece, exista ideea generală ca “ Doamne, dacă sar peste o masa, o sa mor ! “.

Ia sa cercetam puțin, împreuna, cum stau lucrurile.

Mitul 1 – postul  înseamnă privarea de substanțe nutritive

Substantele nutritive de care corpul are nevoie sunt proteinele, grăsimile, carbohidratii , vitaminele și mineralele.

Cel mai lung post a durat 382 de zile. Persoana respectiva a folosit suplimente cu vitamine și minerale pe durata acestui post, dar , in rest, a fost POST, fără proteine, carbohidrați, grăsimi și, a supraviețuit fără complicații.

Puteți citi mai mult aici ( un articol foarte calitativ ) . Felicitări, Cristi Vlad pentru acest articol extrem de bine formulat și documentat !

Si mai am un exemplu.

Poate ca ați urmărit acea emisiune TV numita “ Alone “, in care un grup de oameni ( femei și bărbați ) sunt trimiși sa trăiască in sălbăticie, echipați doar cu un număr finit de obiecte. Nu au voie sa își ia mâncare sau lichide cu ei. Trebuie sa supraviețuiască prin forte proprii, pescuind, vânând, mâncând ierburi sau nemâncand , postind, pentru ca mai sunt și zile proaste. Postul nu ii ucide, practic fiind constant in ketoza , deoarece accesul la mâncare e foarte limitat . Marea majoritate cedează psihic, nu datorită faptului ca nu au mai mâncat cu zilele. Și, nu am auzit de vreun caz care a ajuns in stare gravă pe la spital sau, și mai rău, a murit.

Aceste 2 exemple demonstrează clar ca organismul uman are mecanisme compensatorii care ii asigura supraviețuirea in condiții extreme, altfel nu am fi supraviețuit ca specie.

In cazul unui post de 24 de ore, nu este nevoie de suplimentarea cu vitamine și minerale, dar, in cazul unui post mai prelungit e bine a va sfătuiți cu un medic sau un specialist in nutritie , astfel încât sa nu va expuneți inutil la riscuri.

Sa revenim la macronutrienți. Proteine, grăsimi și carbohidrați. Proteinele sunt alcătuite din mai multe lanțuri de aminoacizi. Grăsimile sunt alcătuite din lanțuri de acizi grași legate de alte structuri. Carbohidratii conțin polizaharide sau oligozaharide. Nu insist 😂😂😂.

Sa va povestesc ceva . Exista terminologia de aminoacizi esențiali , dar și de acizi grași esentiali, dar, SURPRIZA !!! , nu și noțiunea de carbohidrați esentiali. Ce înseamnă esențial ? Înseamnă ca este imperios necesar pentru buna funcționare a corpului și corpul nu il poate sintetiza, fiind necesar aportul alimentar adecvat care sa furnizeze acești nutrienți esentiali.

Concluzia: organismul poate supraviețui, și e creat in acest fel, fără aport alimentar de zahăr și carbohidrați. Așadar, nu putem sa ne îmbolnăvim de “ lipsa de carbohidrați “.

Sunt absolut fascinata de inteligenta corpului nostru. Noi ii risipim energia, dar, in condiții de post, organismul uman își reduce la maxim pierderile de aminoacizi și acizi grași esentiali ( care, in condiții normale, sunt eliminați prin urina și materii fecale ). Activitatea stomacului și intestinelor este mult încetinită in post ( nici un gram de mâncare= nici o pierdere externa ).

Azotul prezent in urina ( amoniacul ) este o măsura a pierderilor de aminoacizi in urina. Prin analiza urinii celor care au postit s-a observat ca proporția de azot in urina scade de-a lungul postului, ceea ce dovedește clar ca organismul uman își poarta singur de grija in condiții extreme. Ba pe deasupra, este atât de deștept încât folosește aceasta perioada pentru a face o curățenie generală și inițiază un proces de reciclare a proteinelor “ bătrâne” , uzate, defecte, deficitare, rupte și sintetizează proteine noi, calitative structural și funcțional , tinere și “ in pas cu necesităților organismului “.

Cred ca aceste aspecte demonstrează clar ca postul nu înseamnă privare de substanțe nutritive, ci o perioada de liniște pentru corp, care ii permite acestuia sa se ocupe de el însuși , pentru ca , așa cum noi vrem sa facem dus după o zi de munca și curățenie prin casa , la intervale regulate, așa vrea și corpul sa ii permitem sa se ocupe de el însuși, sa facă ceva curățenie prin toate cămăruțele, pentru ca, in rest, ii dam tot timpul de mâncare, el fiind ocupat constant sa proceseze toate porcăriile pe care le băgăm in noi.

Pentru cei interesați pun la dispoziție un link aici .

Postul e total contraindicat in cazul copiilor, gravidelor și mamelor care alăptează.

In rest, va recomand cu tărie sa va sfătuiți cu un medic și un nutriționist înainte de a începe o asemenea călătorie interesantă care este postul intermitent .

Va urma !

Ce se intampla in corp când postim

Ca sa înțelegem foarte bine ce se întâmpla când postim, trebuie, prima data, sa înțelegem foarte bine ce procese fiziologice, metabolice, hormonale  se produc atunci când mâncam, mai ales ca am fost dresați sa mâncam non-stop: ia micul dejun, nu uita de gustare, trebuie sa mănânci la prânz, apoi, sa ții cont de gustarea de după-amiaza și , obligatoriu, sa iei cina înainte de somnul de noapte. Cum Dumnezeu sa nu ne îmbolnăvim dacă dam corpului mereu ceva de făcut , plus ca e bombardat cu toate toxinele din produsele de îngrijire, de curățenie a casei, din aer, din mâncarea procesata și rafinata, super tratată, din fructele și legumele tratate cu ierbicide, pesticide, din apa etc.

 

Când mâncam introducem in corp carbohidrați, grăsimi și proteine. Glicemia creste , ceea ce duce la secreția de insulina. Insulina are ca scop sa stocheze glucoza , in principal in ficat, dar și in mușchi, sub forma de glicogen, astfel încât  in sânge sa existe glucoza doar cât sa corespundă unui cubuleț de zahăr. 

Dar , capacitatea de stocare a glucozei in ficat și mușchi este limitată, depozitul de glicogen din mușchi și ficat atingând un maxim posibil de circa 5oo grame. Acest glicogen este sursa de glucoza atunci când corpul nu mai primește carbohidrați, este “ cămara “ cu zahăr, glucoza , pentru zile “ negre “.

Cand aceasta capacitate de stocare a glucozei, provenita din carbohidratii pe care ii mâncam , și-a atins punctul maxim, restul de carbohidrați, glucoza se stochează sub forma de celule grase, numite celule adipoase sau adipocite. Astfel, grăsimile consumate la o masa , alături de carbohidrați, nu sunt metabolizate in vreun fel, ci sunt direct stocate ca atare , in celulele adipoase. Proteinele participa la procese complexe , care nu fac subiectul acestui articol.

Deci, ce se întâmpla când postim ?  Pai, sa gândim in ordine inversa.

  • nivelul de insulina scade, deoarece nu mai exista aport alimentar de carbohidrați , ceea ce duce la  declansarea de  semnale  ce transmit corpului ca e timpul sa apeleze la rezerve pentru a asigura energia necesară funcționarii diverselor organe și sisteme ale organismului .
  • incepe arderea glicogenului, care este sursa de energie cea mai accesibila și cea mai ușor de folosit de către corp. Rezervele de glicogen din ficat ajung sa asigure energie pentru circa 24- 36 de ore. Apoi, corpul începe sa ardă grasime.

 

 

George Cahill, un expert in fiziologia postului, a definit etapele procesului  ingestie de alimente- post.

 

Acestea sunt : 

  1. Procesul de alimentație.( descris mai sus ).
  2. Procesul de digestie , de absorbție , de metabolizare a principiilor alimentare ingerate, care durează pana la 24 de ore ( înțelegeți ca atunci când mâncam masa după masa, și gustare după gustare, practic suprasolicităm , pana la epuizare toate sistemele organismului, nelăsându-se- i timp sa se odihneasca și sa se refacă ?! ). In aceasta etapa, dacă nu se consuma nici un aliment, se  inițiază utilizarea glicogenului stocat in mușchi și ficat.  Nivelul de insulina scade.
  3. Procesul de gluconeogeneza, care este un  “ talent “ deosebit al corpului  , ce consta in sinteza de glucoza din alte surse decât carbohidrați, adică din proteine și grăsimi. De aceea, in keto și postul prelungit nu se produce prăbușirea totala a glicemiei. Glicemia scade foarte mult, la valori considerate  hipoglicemice  ( hipoglicemie= scăderea glucozei din sânge ) , dar cei care postesc nu intra niciodată in coma. Interesant, nu !?
  4. Starea de ketoza se atinge după circa 48- 72 de ore de post. Acum începe arderea de grăsimi, proces stimulat de nivel scăzut de insulina din sânge.  In celulele de grasime sunt stocate așa numitele trigliceride, care sunt alcătuite dintr-o molecula de glicerol și 3 molecule de acizi grași. Când se produce mobilizarea grăsimilor din celulele adipoase , se descompun tocmai aceste trigliceride, proces in urma căruia se formează o molecula de glicerol și  3 molecule de acizi grași liberi. Glicerolul este folosit pentru sinteza de glucoza, prin procesul de gluconeogeneza descris mai sus . Acizii grași liberi sunt folosiți  ca surse de energie de către  de către majoritatea organelor din corp, dar, creierul nu poate folosi acizi grași liberi. Totuși, organismul uman este adaptat acestei situații, altfel nu am fi supraviețuit de-a lungul anilor.  Prin arderea acizilor grași se produc corpii cetonici, ketonele, pe care creierul adora sa le folosească.  Așadar, ketonele sunt deșeuri rezultate din arderea acizilor grași.
  5. Ultima faza este cea in care corpul  înțelege ca trebuie sa-și protejeze cel mai important constituent : proteinele. Cam după 5 zile de post  se produc cantități mari de hormon de creștere ( hormon antagonist insulinei ) , care se produce pulsatil in corp, hormon care  asigura cruțarea masei musculare și a țesutului conjunctiv , astfel încât proteinele constituente sa nu fie arse in procesul de gluconeogeneza. Energia necesară proceselor metabolice de baza este asigurata de arderea acizilor grași și utilizarea ketonelor . Glicemia este menținută cu ajutorul  gluconeogenezei  , care stimulează formarea de glucoza din glicerol, glicerol rezultat din descompunerea trigliceridelor din celulele grase din corp. Proteinele nu sunt folosite ca sursa de energie.

 

Asadar, când postești, “ te sucești “ . In loc sa arzi glucoza, arzi grăsimi. De aceea e un sentiment  deosebit sa te gândești : postesc și stau in canapea , la TV , și ard grăsimi ca motorul Diesel in funcțiune, dar, fără nici un efort. 👍😅

Este foarte logic ca așa se întâmpla. Gândiți-va doar ca omul din Paleolitic nu avea acces zilnic la mâncare, plus ca iarna și vânatul devenea dificil, și, cu toate acestea, noi am supraviețuit ca specie. 

 

Postul nu înseamnă starvitie , așa cum mulți interpretează greșit. Starvitia este atunci când te înfometezi fără voința ta, postul fiind o decizie  personală asumată, care se poate întrerupe  oricând îți dorești.

 

Daca te gândești sa postești, e bine sa iei legătura cu doctorul tău, cu nutritionistul, astfel  încât sa te poți informa asupra tuturor regulilor , pentru a nu te expune la riscuri periculoase pentru sănătatea ta. Citește, informează- te , întreabă, consulta-te și adresează- te medicului și experților in nutritie! Aceștia sunt, in acceptiunea mea, pași extrem de importanți pentru un efect maximal al postului asupra stării de sănătate și de bine al corpului.