Carbohidrații si bolile cronice.
Un subiect care este disecat din ce in ce mai mult. Și care ar fi bolile cronice ? Oricare boală care nu se vindecă , ci doar se ameliorează prin intermediul schimbărilor stilului de viață ( dietă, exercițiu fizic, renunțarea la alcool și tutun ) si/sau cu ajutorul medicamentelor, tip hipertensiune, boală ischemică cardiacă, ateroscleroza, dementa, diabetul, cancerul, , bolile cronice articulare, intestinul iritabil, etc.
Nu există carbohidrați esențiali pentru supraviețuire, ci doar aminoacizi și grăsimi. Carbohidrații sunt singurii macronutrienți pentru care nu există recomandări privind minimul necesar. Deci, carbohidrații nu sunt esențiali pentru supraviețuire. Și pot exemplifica : inuiții și unii nativi americani, precum și cei care adoptă o dieta de tip carnivor, trăiesc foarte bine fără să aibă aport de carbohidrați.
O să mă întrebi acum cum se menține glicemia corpului dacă nu avem carbohidrați. Ei, bine, se menține foarte bine, pentru că organismul are mecanisme prin care își asigură supraviețuirea.
Ca să înțelegi mai bine cum se menține glicemia în condiții de lipsă totală a aportului alimentar de carbohidrați, te invit la film 🙂.
Pentru cei care preferă explicațiile scrise, in locul celor video, vă invit la o lectură:
Carbohidratii si bolile cronice – exemple
Dacă acești controversați carbohidrați nu sunt necesari pentru supraviețuire, se naște întrebarea privind calitatea și cantitatea de carbohidrați pe care ar trebui să o consumăm pentru a ne menține sănătatea în parametrii normali, pentru a stimula longevitatea și pentru a avea un stil de viață sustenabil.
Creierul uman consumă foarte multă energie.
Creierul consuma 20-25% din energia produsă în corpul uman. Adică, un sfert doar pentru un organ. Restul e pentru respirație, activitate cardiacă, funcția de digestie, buna funcționare a glandelor endocrine și rinichilor, etc. Dacă accesezi in ultimii de mai sus vei afla mai multe amănunte despre cum modelele nutriționale au influențat dezvoltarea creierului.
Ce este foarte clar este că a trebuit să ne dezvoltăm aparatul digestiv pentru a putea obține cat mai multă energie din alimente, astfel încât creierul să își primească doza necesară astfel încât să putem supraviețui. Șeful e șef !
Pe măsură ce am devenit agrarieni, am inceput să consumăm din ce in ce mai multe cereale, deci, aportul alimentar de carbohidrați a crescut foarte mult. Exista dovezi arheologice că asta nu ne-a făcut chiar bine. Au apărut deficitele nutriționale, scăderea valorile medii ale înălțimii ( deci, deficte în dezvoltarea musculoscheletala) și cariile.
Cariile dentare au apărut încă din Pleistocen, odată cu creșterea aportului de carbohidrați. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3903197/
Are importanta ce fel de carbohidrati mancam ? Adica, e importanta calitatea si nu cantitatea ? Sau e importanta calitatea si nu cantitatea? Sau amandoua sunt importante?
Lungimea lantului de carbohidrati influenteaza digestia lor. Cum adica, vei zice ? Pai, cu cat lantul de carbohidrati este mai scurt, cu atat digestia este mai rapida. Ceea ce, practic, se traduce ca glicemia ta va creste rapid la valori inalte.De aici sfatul de a nu manca acei carbohidrati cu absorbtie rapida gen zahar, ci carbohidrati care conytin multe fibre, fibrele incetinind absorbtia zaharurilor , ceea ce duce la o crestere lenta si de intensitate mai redusa a glicemiei.
Indicele glicemic și încărcătura glicemică
Carbohidratii sunt singurii macronutrienti care , in mod direct, cresc glicemia ( ceea ce duce la secreția de insulină din pancreas ). Studiile populaționale sugerează că nu contează cantitatea de carbohidrați din alimentație ( exprimată ca procent din energia zilnică), ci tipul de carbohidrați pe care ii mâncăm sunt predilect asociați cu riscul de boli cronice. Adică, mai simplu spus : cerealele rafinate ( și aici intră și făinurile ), cartofii și băuturile îndulcite vin cu un risc mare de boli cronice . Poți citi mai multe în studiul următor https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4751088/.
Studiul pus la dispoziție puțin mai sus concluzionează, pe scurt, următoarele :
- consumul de grăsime nu duce la obezitate și rezistență la insulină ( cei care adoptă diete cu conținut redus de grăsimi nu au un risc mai redus de a dezvolta diabet de tip 2 )
- în termeni de aport de grăsime , contează calitatea grăsimilor consumate, nu cantitatea lor.
- dietele bogate in fibre scad riscul de diabet
- suplimentarea cu magneziu duce la un risc scăzut de diabet
- prea mult fier creste riscul de diabet
- vitamina D este un indicator al stării generale de sănătate
Si , un pic mai mult despre magneziu, pe care eu, personal, il consider extrem de important pentru uzina corpului.
Urmatorul studiu https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19364995/ subliniază, printre altele, că aportul alimentar de grăsimi trans ( exemplu cel mai la îndemână, margarina ) și de alimente cu indice glicemia sau încărcătură glicemica mare se asociază cu un risc crescut de boala ischemică cardiacă ( adică risc de angină pectorală, infarct de miocard, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă ).
Despre indicele glicemic
Indicele glicemic compară diversele alimente în funcție de de cantitatea de glucoză pura conținută. Este reprezentat printr-un număr de la zero la 100, 100 fiind pentru glucoză. Cu cât numărul este mai mic, cu atât mai bine.Indicele arată cât de repede îți va creste glicemia după ce vei consuma alimentul respectiv. Deci, cu cât mai mare indicele glicemic, cu atât mai mare glicemia ta.
Indicele glicemic este imperfect, pentru că este calculat ” pe stomacul gol ” , adică, fără să se ia în calcul celelalte tipuri de macronutrienti consumate în același timp asupra absorbției carbohidraților.
Despre incarcatura glicemica
Incarcatura glicemica se calculează înmulțind indicele glicemic cu cantitatea de carbohidrați din porția de aliment pe care o mănânci și totul se împarte la 100. Este o măsură mai fidelă decât indicele glicemic. O încărcătură glicemica peste 20 este mare ( adică, îți crește glicemia așa cum racheta este trimisă către univers), între 11-19 este considerată moderată și 10 sau mai puțin este perfectă.
Am să iau ca exemplu dovleacul dulce, pentru că am văzut că sunt mulți care vând rețete așa zise keto care conțin dovleac dulce.
-are un indice glicemic de 75 ( foarte mare )
-daca ai sa consumi 100 g dovleac, o sa ai o încărcătură glicemica de 3
Cu acest articol am vrut să subliniez, încă o dată, cam ce și cum e cu carbohidrații . Sunt multe de spus, dar mă opresc aici și , cel mai probabil, voi mai ataca subiectul în alte articole.
Be keto Be happy !
