Leaky gut : sindromul de intestin permeabil

Ce este intestinul permeabil? Ca tot auzi de chestia asta. Si de ce nu e bine sa ai intestin permeabil? Si ce poti face sa tratezi aceasta conditie. Hai sa aflam impreuna cate ceva.

Sindromul de intestin permeabil = leaky gut syndrome  este o noțiune care apare peste tot în ultimul timp. De ce ? Deoarece i s-au dedicat din ce în ce mai multe studii și s-a definit foarte clar asocierea dintre un intestin care permite trecerea a diverse substanțe toxice pentru corp din interiorul intestinului în sânge și boli.

Am să folosesc prescurtarea SIP , adică Sindromul de Intestin Permeabil.

Toate reacțiile inflamatorii au la bază SIP. Marea majoritate a populației are , într-o mai mică sau mai mare măsură, SIP. Părerea mea, pur personală, este că SIP poartă numele medical de sindrom de intestin iritabil.

Despre flora bacteriană intestinală ( microbiom sau microbiota )

In orice segment al tractului digestiv ( gură, stomac, intestinală subțire, intestin gros, etc ) există bacterii. Nu putem fără ele. Există și pe piele, și în căile respiratorii. Dar, bacteriile ” bune ” nu ne fac nici un rău. Sau, ne pot face rău când imunitatea este la pământ. 70-80% din imunitatea noastră își are bazele la nivel intestinal.

Aceste bacterii din canalul digestiv formează un ecosistem. El poartă numele de floră intestinală.

Bacteriile din intestine trăiesc în simbioză cu noi. Adică, noi le dăm ce le trebuie ca ele să fie vesele, sănătoase și fericite, și ele ne asigură starea de sănătate, fericire, veselie. Simplu , nu ?! Intestinul conține aproximativ 500 de specii diferite de bacterii .

În viața de zi cu zi , avem de a face cu o mulțime de factori stressanți și nocivi pentru starea de sănătate a organismului. Asta conduce la creșterea numărului de bacterii numite patogene, adică ” rele ” , cu inițierea inflamației cronice la nivelul intestinului. În final, se ajunge la crearea de  breșe în continuitatea peretelui intestinal. Acestea vor permite ” scurgerea ” a numeroase substanțe ( care, teoretic , ar trebui să fie epurate din corp ) din lumenul intestinal în micile vase de sânge din peretele intestinului. Adică, practic , în sânge. Sângele circulă , mai departe, în corp, în  orice celulă  din corp.

Cauze ale SIP

• Sarcina
• Menopauza
• Alergiile
• Toxinele
• Stressul
• Tratamentul cu antibiotice
• Aditivii alimentari
• Proteinele alimentare
• Deficitul de enzime  digestive
• Hiperglicemia și diabetul
• Bolile inflamatorii intestinale declanșate de atacul corpului asupra propriilor structuri ( prin intermediul autoanticorpilor )

Bacterii ” bune ” versus bacterii ” rele ” ( progenic versus patogenic )

Pe scurt : bacteriile bune susțin viața, cele ” rele ” contribuie la declanșarea și perpetuarea bolilor.

Bacteriile bune mențin integritatea peretelui intestinal. Astfel , se creează o barieră eficientă împotriva toxinelor, virusurilor, bacteriilor și ciupercilor . Bacteriile bune creează condiții de microclimat care duc la distrugerea bacteriilor patologice. Adică, bacteriile bune sunt ” medicamente naturale ” care funcționează ca antibiotice, antivirale și antifungice ( fungi = ciuperci, precum Candida ).

Speciile de bacterii indispensabile sunt Lactobacteria , prezentă în intestinul subțire, și Bifidobacteria, care se găsesc în intestinul gros.

Bacteriile ” bune ” sunt strict necesare pentru absorbția optimă a substanțelor nutritive și lupta împotriva infecțiilor. 70-80 % din celulele imune, care produc anticorpi, se formează în intestin sub acțiunea unei microbiote sănătoase.

De unde ne ” procurăm ” bacteriile ” bune ” ?

Inițial, de la mamă. La naștere , copilul are contact cu bacteriile mamei lui, în timpul călătoriei lui către lumea exterioară . Astfel, se produce colonizarea mucoaselor, inclusiv intestinale. Flora intestinală dezvoltată în cursul acestui proces va ajuta bebelușul să se adapteze rapid la alimentația cu lapte de mamă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2569122/

Așadar, e foarte simplu. Are mama bacterii bune, o să aibă și bebelușul bacterii bune. Daca sunt rele….o să fie o problemă și pentru bebeluș. Acești copii vor avea mereu probleme cu diverse răceli, alergii, dar și tulburări de dezvoltare neurologică.

https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2012/06/27/probiotics-gut-health-impact.aspx

Alimentația artificială, cu formule de lapte praf, nu face altceva decât să afecteaze negativ toate aceste bacterii bune intestinale, datorită zahărului și toxinelor . In plus pot conține substanțe modificate genetic. Au în compoziție vitamine artificiale. Laptele de mamă este natural creat să fie extrem de nutritiv pentru copii. Alimentația cu lapte praf duce și la o carență de acizi grași esențiali, foarte necesari dezvoltării creierului.

Mecanismele care conduc la apariția SIP

Așadar, mănânci carne tratată, bei apă cu clor și, în unele zone, cu fluor, îți place fast-foodul, iei antibiotice la cel mai mic semn de răceală sau alte boli infecțioase. Astea toate duc la moartea lentă a bacteriilor bune, ceea ce permite multiplicarea bacteriilor rele. Locul gol trebuie ocupat, nu ?!

Aceste bacterii patogene lezează peretele intestinal creând breșe, ceea ce face peretele intestinal permeabil și lasă să se ” scurgă ” conținut intestinal în sânge. Conținutul intestinal care ajunge în sânge este reprezentat de particule de nutrienți incomplet digerate ,  bacterii, toxine, ciuperci, virusuri. Astfel, nici o celulă din corpul tău nu este cruțată de efectele nocive induse de factorii enumerați mai înainte. Corpul înțelege că nu este bine ce se întâmplă și se apără. Cum ? Inițiind un proces de inflamație care implică celulele imune și alte celule care încearcă să  neutralizeze injuria. Dar, tu continui să mănânci la fel, deci există un proces continuu de agresiune asupra celulelor corpului tău. Asta înseamnă agravarea inflamației. Bingo ! Tocmai începi sa pui baza bolilor de tot felul.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19112401

S-a descoperit recent că există o cale directă de comunicare între bacteriile intestinale și creier. De aici și legătura presupusă între bolile neuropsihiatrice și calitatea microbiomului.

Cum ne apără bacteriile bune ?

1. Bacteriile intestinale detectează toxinele care intră în corp. Acestea sunt într-un număr infinit, praf, chimicale adăugate la toate produsele alimentare, de îngrijire personală , păr de animale și alți alergeni, polen, etc.

2. Dacă mecanismul de mai sus este depășit, ceea ce duce la SIP , bacteriile intestinale continuă să ne apere , inițiind producția de anticorpi ( celule care ne apără ) și inflamația . Acest mecanism devine foarte activ când corpul este zilnic agresat cu toxine. Se produc bolile, în funcție și de propriul tău cod genetic. Nu toți vom face astm sau alergii. Unii fac boli de tiroidă, alții de intestin. Etc.

Funcțiile bacteriilor bune

1. Ajută în procesele de digestie ale macronutrienților.
2. Produc enzime care desfac proteinele în aminoacizii constituenți.
3. Produc și metabolizează o serie de vitamine ( K2, vitamine din grupul B și acid folic ).

Cum poți restabili sănătatea intestinului

• Înlătură toxinele, alimentele inflamatorii și bacteriile ” rele”.
• Reechilibrează balanța bacteriilor intestinale în favoarea celor ” bune “.
• Repopularea intestinului cu bacterii bune.
• Evită tratamentele antibiotice pe cât posibil.

Antibioticele sunt dușmanul de moarte al sănătății intestinale.

După un tratament antibiotic de o săptămână este necesară o perioadă de 4 -8 săptămâni pentru ca bacteriile intestinale să se refacă. Aceasta fereastră de timp permite bacteriilor rele să se multiplice și se activează inflamația.

Atenție la produsele din carne și lapte produse la nivel industrial. Provin de la animale crescute impropriu, stressate ( noi înghițim stressul ăsta și toate substanțele care vin cu el ) , tratate cu antibiotice și hormoni. Deci, există și alte surse de antibiotice pe care le introduci tu în corp, în afară de cele pe care ai putea să le primești pe rețetă de la doctor.

Procesul de vindecare al bacteriilor intestinale este susținut de consumul de probiotice / alimente fermentate ( varză murată, murături, etc ), de consumul de grăsimi bune ( avocado, cocos, măsline , etc ) , adoptarea unei diete low carb, evitarea totală a zahărului și alți îndulcitori artificiali toxici , consumul de alimente bio, curate, neprocesate.

Sa nu uitam de aportul alimentar de fibre

E important consumul de fibre?

Sunt multe de prezentat, dar mă opresc aici. Pentru astăzi. O sa scriu mai multe în alte articole.

Be keto Be happy !