Magneziul și intestinul: cum se absoarbe, ce îl încurcă și ce îl ajută

Magneziul și intestinul lucrează împreună: forma aleasă, medicamentele și bacteriile intestinale decid cât din supliment ajunge în celule. Afli ce ajută absorbția și ce o încurcă.

Magneziul și intestinul sunt legate mai strâns decât crezi: cât din supliment ajunge în celule depinde de forma pe care o alegi, de medicamentele pe care le iei și de starea microbiomului intestinal, adică a bacteriilor care trăiesc în intestinul tău.

Iei magneziu zilnic, iar crampele, somnul agitat sau oboseala rămân aceleași? Nu înseamnă neapărat că mineralul nu e bun. Uneori problema apare pe drumul dintre capsulă și celulă. Mai jos vezi ce știm sigur, ce se cercetează încă și ce poți schimba chiar de azi, în farfurie și în rutina ta.

Magneziul și intestinul: de ce nu tot ce înghiți ajunge în celule

Magneziul trebuie să treacă prin peretele intestinului ca să ajungă în sânge, iar de acolo în celule. O parte din cantitatea luată este absorbită, iar restul pleacă din corp odată cu scaunul. Cât se absoarbe depinde de forma de magneziu, de ce mai ai în farfurie, de medicamentele pe care le iei și de starea intestinului.

Pe scurt: ce înghiți nu este același lucru cu ce folosește corpul.

Magneziul în funcție de formă: ce se absoarbe în intestin

Magneziul nu e un singur produs. Există mai multe forme, iar diferența dintre ele contează mult.

Formele de magneziu care se absorb bine în intestin: glicinat, taurat, malat și citrat

Formele legate de aminoacizi sau de acizi organici, precum glicinatul (numit și bisglicinat), tauratul, malatul sau citratul, se absorb în general mai bine decât formele minerale simple.

Formele ieftine de magneziu, cu absorbție slabă în intestin

Oxidul și hidroxidul de magneziu sunt formele ieftine. Se absorb mai slab, iar partea neabsorbită rămâne în intestin și trage apă după ea. Tocmai de aceea hidroxidul de magneziu este folosit și ca laxativ.

Pe scurt: nu doza mare te ajută, ci forma potrivită. Citește eticheta produsului.

Despre două forme populare citește articolul Magneziu treonat vs bisglicinat – când, cum și de ce. Iar dacă ai luat magneziu fără să simți vreo schimbare, găsești mai multe motive posibile în 11 motive pentru care suplimentele cu magneziu nu au efect.

Medicamentele pentru stomac, magneziul și intestinul

Multă lume ia medicamente pentru arsurile la stomac. Cele mai folosite sunt inhibitorii pompei de protoni, precum omeprazolul sau pantoprazolul. Ele scad aciditatea din stomac, iar unele forme de magneziu au nevoie de puțină aciditate ca să se dizolve.

O sinteză a nouă studii, publicată în 2014 în PLoS ONE (Park și colab.), a găsit că cei care iau aceste medicamente au mai multe șanse să aibă magneziu scăzut în sânge. Autorii spun însă că studiile diferă mult între ele, deci concluzia nu e definitivă.

Pe scurt: dacă iei medicamente pentru stomac și magneziu în același timp, spune-i medicului sau farmacistului. Nu opri singur un tratament.

Microbiomul intestinal și magneziul: ce știm și ce nu știm

Cea mai mare parte a magneziului se absoarbe în intestin, iar acolo trăiesc trilioane de bacterii. Legătura dintre ele și magneziu este reală, dar încă studiată.

Cum ar putea bacteriile din intestin să ajute magneziul

Bacteriile bune fermentează fibrele pe care noi nu le putem digera și produc acizi grași cu lanț scurt. Se crede că acești acizi fac mediul din intestinul gros puțin mai acid, iar un mediu mai acid ajută mineralele să rămână dizolvate. Bacteriile contribuie și la menținerea peretelui intestinal întreg, ca pe o vamă care lasă mineralele să treacă și oprește ce nu trebuie să intre.

Unele tulpini, precum Lactobacillus și Bifidobacterium, sunt asociate în studii cu o absorbție mai bună a mineralelor. Pe scurt: bacteriile bune nu „cară” magneziul, dar țin intestinul într-o stare în care absorbția poate merge mai bine.

De ce dovezile despre magneziu și intestin sunt încă limitate

Imaginea nu e simplă. Într-un studiu publicat în 2022 în Scientific Reports (Gommers și colab.), șoarecii cu mai mult butirat în intestinul gros, un acid gras produs de bacterii, aveau magneziu mai scăzut în sânge. În celulele de colon din laborator, butiratul a scăzut preluarea magneziului. Deci produsele bacteriilor pot influența absorbția în ambele direcții.

O sinteză publicată tot în 2022 în Nutrients (Schiopu și colab.) arată că dovezile despre magneziu și microbiom sunt încă în mare parte din studii pe animale sau din studii mici pe oameni. Nu avem dovada că o anumită tulpină este obligatorie pentru magneziu. Oricine îți promite asta merge înaintea cercetării.

Cum influențează magneziul bacteriile din intestin

Relația merge și invers. Datele preliminare asociază un nivel suficient de magneziu cu o comunitate de bacterii mai variată. Dar contează doza: cantitățile mari luate deodată pot grăbi tranzitul intestinal și pot lăsa mai puțin timp pentru absorbție.

Pe scurt: magneziul și bacteriile se influențează reciproc, dar numai la doze rezonabile.

Despre bacteriile intestinale în general citește Microbiomul = bacteriile tale intestinale și sănătatea ta.

Cum hrănești intestinul ca să folosești mai bine magneziul

Fibrele din farfurie, aliatul magneziului și al intestinului

Usturoiul, ceapa, prazul, sparanghelul, anghinarea, semințele de in și semințele de chia sunt hrană pentru bacteriile bune. Sunt alimente pe care le poți integra ușor într-un meniu low-carb. Surse bune de magneziu, în aceeași linie, sunt semințele de dovleac, migdalele, spanacul și avocado.

Pe scurt: legumele și semințele pe care le știi deja sunt combustibilul care întreține mediul de care au nevoie mineralele. Despre rolul fibrelor citește E important consumul de fibre?

Alimentele fermentate pentru un intestin care absoarbe mai bine magneziul

Kefirul, varza murată și murăturile făcute natural, fără oțet, aduc bacterii vii în farfurie. Nu ai nevoie de nimic exotic. Dacă ai un intestin sensibil, începe cu cantități mici.

Magneziul și intestinul: cum, când și cu ce îl iei

Magneziul, intestinul și vitamina D

Vitamina D, luată din supliment sau făcută de piele la soare, nu e activă din start. Enzimele care o transformă în forma activă au nevoie de magneziu ca să lucreze, arată o sinteză publicată în 2018 (Uwitonze și Razzaque). Fără destul magneziu, vitamina D poate rămâne în mare parte neactivată. Detalii găsești în Magneziul și vitamina D: legătura ascunsă care îți poate schimba sănătatea.

Magneziul la masă, nu pe stomacul gol

Vitamina D se dizolvă în grăsimi. Magneziul luat la masă, alături de vitamina D și de grăsimi bune, precum ouăle, brânza, avocado sau uleiul de măsline, are mai multe șanse să fie folosit bine.

Ce nu iei în același timp cu magneziul

Evită să iei magneziul în același timp cu alte suplimente concentrate, precum doze mari de calciu sau zinc. Ele pot concura pentru aceeași cale de absorbție. Poți să le separi pe parcursul zilei.

Magneziul și intestinul pe scurt: ce poți face de azi

  • Alege o formă de magneziu care se absoarbe bine, nu una ieftină cu absorbție slabă.
  • Dacă iei medicamente pentru stomac, vorbește cu medicul sau cu farmacistul.
  • Hrănește bacteriile bune cu fibre și alimente fermentate.
  • Ia magneziul la masă, alături de vitamina D și de grăsimi bune.
  • Nu căuta mereu doza mai mare: forma și momentul contează aproape la fel de mult.

Dacă ai boală de rinichi sau de inimă, ori iei medicamente, discută cu medicul înainte de orice supliment cu magneziu.

Bibliografie: studii despre magneziu și intestin

  1. Park CH, Kim EH, Roh YH, Kim HY, Lee SK. The association between the use of proton pump inhibitors and the risk of hypomagnesemia: a systematic review and meta-analysis. PLoS ONE. 2014;9(11):e112558. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4230950
  2. Uwitonze AM, Razzaque MS. Role of magnesium in vitamin D activation and function. Journal of Osteopathic Medicine. 2018;118(3):181-189. https://doi.org/10.7556/jaoa.2018.037
  3. Gommers LMM, Leermakers PA, van der Wijst J, et al. Butyrate reduces cellular magnesium absorption independently of metabolic regulation in Caco-2 human colon cells. Scientific Reports. 2022;12:18551. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9633768
  4. Schiopu C, Ștefănescu G, Diaconescu S, et al. Magnesium orotate and the microbiome–gut–brain axis modulation: new approaches in psychological comorbidities of gastrointestinal functional disorders. Nutrients. 2022;14(8):1567. https://www.mdpi.com/2072-6643/14/8/1567

Comentariile sunt apreciate

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.